Imediat ce se ?ntoarse de la spital, spumegand practic de furie, DooSan ?ncepu s? caute printre lucrurile lui SolHi. F?cu el asta ?ns? nu pentru a g?si dovezi legate de moartea fratelui, ci din cauza unei alte infrac?iuni s?var?ite de ea: ?n?el?ciune. ?i nu orice tip de ?n?el?ciune, ci una cu efecte adverse pentru ea, c?ci ajunse ?ntr-un final internat? pentru… malnutri?ie. Motivul? Ei bine, DooSan nu era atat de sigur de ce f?cuse SolHi asta. De ce era ?ns? sigur era de faptul c? SolHi ?i ?prostise” pe to?i ?n ultima vreme, c?ci refuzase adesea s? ia masa cu ei, mai ales ?n ultimele zile, spunandu-le colegilor ori c? mancase ori scuzandu-se c? trebuie s? mearg? urgent undeva ?i c? va manca ea mai apoi singur?, f?r? ca m?car unul din ei s?-?i dea seama c? ea de fapt min?ea.

  Anume aceast? atitudine a lui SolHi ?l f?cu pe DooSan s? se simt? ?n?elat, c?ci ?Cum e posibil s? se joace astfel cu via?a ei?” ??i tot spuse el de la spital pan? acas?. Dar, dup? ce ajunse acas? ?i scotoci printre lucrurile ei, unde g?si mai multe caserole de ramion ?i cam… atat, deveni cu adev?rat furios. Din aceast? cauz? ?i arunc? dintr-o dat? cu lucruri de perete, strigand, ?Chiar ne-a jucat pe to?i pe degete. Ca pe ni?te copii pro?ti, care nu-?i dau seama de nimic. ?i… nu ?n?eleg de ce. De ce, SolHi? De ce?”

  ?n cele din urm?, ?n?elegand c? cerand r?spunsuri de la patru pere?i goi n-o s?-l ajute la nimic, DooSan se a?ez? pe canapea. Apoi, sim?ind o grea ap?sare pe suflet, ??i prinse capul ?n maini, sprijinindu-se cu coatele de genunchi. ?i oft?. Prelung oft? ?i dureros, c?ci ?n?elese c? de fapt nu SolHi ?i prostise pe to?i, ci ei se l?saser? atat de u?or ?n?ela?i de ea, c?ci, de?i ??i d?duse seama c? ea era stranie, mai ales ?n ultimele zile, preferase s? nu se implice.

  De fapt DooSan n-o ?ntreb? nimic despre ce i se ?ntampla tocmai pentru c? ?tia prea bine modul de-a fi al lui SolHi, care, dac? se sim?ea ?ncol?it?, se ?nchidea mai mult ?n sine sau fugea. ?A?a cum face mereu,” ??i spuse b?rbatul dintr-o dat?, sprijinindu-se cu spatele de speteaza canapelei. ?Mereu fuge cand e necesar de luat decizii importante. La fel ascunde de to?i ale ei probleme, de?i ?tie prea bine c? am fi putut-o ajuta cu to?ii. ?i… la mama dracului, chiar n-o pot ?n?elege eu pe femeia asta. N-o pot ?n?elege ?i pace, c?ci…” T?cu. Se sim?ea straniu, se sim?ea pustiit ?i oarecum ?n?elat, c?ci crezuse c? se apropiaser?. Mai ales ?n ultima vreme. Dar… ca de fiecare dat?, se ?n?elase.

  ?N-ar fi trebuit s-o las singur?,” ??i spuse DooSan, ?n?elegand acest adev?r pentru a nu ?tiu cata oar?. ?Libertatea pe care i-am dat-o nu mi-a servit la nimic, c?ci, de?i am crezut c? asta o va face s?-mi spun? mai apoi de are nevoie de ceva, n-a f?cut decat s-o ?ndep?rteze de mine ?i mai mult. ?i… e atat de dureros acest adev?r. Chiar doare, mama naibii! Doare!”

  Dar, de?i ?n?elese c? anume acest comportament evaziv al lui SolHi ?l r?nise, la fel ?tia c? ?i ea suferise: ?n trecut, ?n prezent ?i probabil ?i ?n viitor va suferi mult de va vrea s? fac? totul de una singur?. Chiar ?i a?a, ?tiind toate astea, DooSan nu putea ?n?elege cum s-o ajute, cum s-o fac? totu?i s? aib? ?ncredere ?n el ?i s? ?n?eleag? c? nu mai era singur?, doar ?Tr?im ?mpreun?, nu? Ar fi putut s?-mi spun? de avea probleme, de avea nevoie de ajutor, nu s? taraie acele probleme de una singur? dup? dansa. S? se epuizeze ?ntr-atata ?ncat s? ajung? ulterior internat? pentru ceva atat de banal precum malnutri?ia. Doar nu tr?im ?n Africa unde n-ai ce manca, pentru numele lui Dumnezeu. Suntem ?n Corea, ?n secolul XXI. Chiar nu…”

  T?cu iar, sim?ind c? se ?n?bu?? din cauza furiei sim?ite pe din?untru. Era ?ns? o furie pentru el ?nsu?i mai mult, pentru faptul c? nu-?i d?duse seama la timp de ce se ?ntampla chiar sub nasul lui. Mai ales, nu se putea ierta el pe sine c? ?n timp ce el ?nfuleca carne, ea practic murea de foame. ?i… ?Chiar idee n-am cu ce spera femeia asta s? supravie?uiasc?,” strig? el iar, cand sim?i c? nu se mai putea controla. ?Cu aer? Cu amintiri frumoase despre ce-a fost poate? Ori…”

  O b?taie ?n u??, lovit? cu pumnul de altfel, ?l f?cu s? tresar?. Apoi, cand auzi strig?tul unei femei, ?Ian SolHi, ?tiu c? e?ti acolo, neobr?zato, deschide!” ?l f?cu s?-?i ?ntoarc? capul spre u??. Dup? asta se ?ncrunt?, mai ales cand auzi cum cea care venise acolo cioc?nea nu ca tot omul normal, ci lovea cu pumnul ?n timp ce continua s? strige, ??tiu c? e?ti acolo, Ian SolHi! A?a c? deschide ?i nu m? f? s?-mi pierd de tot min?ile! Sau ce, m? evi?i cumva? Pe mine, cea care…”

  ?n clipa ?n care u?a se deschise brusc, femeia de cincizeci ?i ceva de ani se trase un pic ?n spate. Apoi, cand ?spaima” repentin? ?i trecu, c?ci crezuse c? SolHi o s-o loveasc? ?i de asta deschisese u?a atat de brusc, femeia f?cu ochi mari dand cu ochii de DooSan, care se proptise ?n fa?a u?ii, privind-o chiora?. La fel f?cu ?i femeia, nepl?cut surprins? s? vad? ?n locul chiria?ei ei un b?rbat. De aceea ?i ?ntreb? ea apoi, ar??goas?, ?Iar tu, cine e?ti tu?”

  A femeii privire chiora?? ?i mai ales tonul vocii ei nu-i fu deloc pe plac lui DooSan. La fel nu-i pl?cur? nici strig?tele ei ?i faptul c? o insultase mai devreme pe SolHi. De aceea ?i ?i spuse femeii f?r? s? stea prea mult pe ganduri, ?Moartea! Mai nou tr?iesc aici!”

  La auzul acelor cuvinte, femeia ?nghi?i ?n sec. Dup? care, un pic speriat?, ?l privi pe DooSan din cap pan? ?n picioare, ?ncercand s? ?n?eleag? cine era totu?i ?i ?smintitul cela.” De ?n?eles ?ns? nu ?n?elese mare lucru, c?ci, de?i ?i p?rea el cunoscut, nu-?i putea aduce aminte ?i pace cine s? fie el. ?i, dac? sincer, nici n-o prea interesa prea mult. Ce-o interesa erau banii, pentru c? pentru ei ?i se ?sinchisise” s?rmana s? vin? pan? acolo.

  Chiar ?i a?a, ?n?elegand c? nu era de glum? cu cel din fa?a ei, mai ales v?zand mutra acr? a lui DooSan, care ar?ta mai ceva ca un caine ?nfuriat ?n timp ce-o privea, femeia decise s? schimbe tactica. De aceea ?i surase ea ?ntr-un final ?i-i spuse, ?Pentru moarte sunte?i prea tan?r. A?a c? cred c? astfel de glume nu-?i au deloc locul, tinere.”

  ?Cine-a spus c? glumesc acum?” I-o ?ntoarse DooSan sec. ?Ba din contr?, sunt cat se poate de serios. A?a c?… de nu vre?i s? apar? ?i coasa lang? mine ?i s? v? invit la o… plimbare ?n doi, a-?i face bine s? schimba?i tonul. Sau ce, a?a obi?nui?i s? vorbi?i ?i cu SolHi cand o vede?i?”

  Siguran?a din vocea b?rbatului ?i mai ales furia din ochii lui ?i d?dur? femeii de ?n?eles c? nu era el un oarecare sau cineva ?pasager,” cineva care trecuse pur ?i simplu prin ?patul lui SolHi” cum obi?nuia ea s?-i numeasc? pe cei pe care-i vedea ?n jurul chiria?ei. Din contr?, acesta din fa?a ei p?rea om serios, capabil s-o apere pe ?neru?inat?” ?i care era f?r? doar ?i poate ?mpotriva ei. De aceea ?i decise femeia ?ntr-un final s? se men?in? pe pozi?ii de voia s? ca?tige, c?ci de nu… ?n veci nu vedea banii, care ea credea c?-i ?apar?in” odat? ce i-a permis ?neru?inatei luxul de-a tr?i ?n casa ei.” Dar, de?i ?n?elese ea c? era nevoie s? fie cat se poate de serioas? cu cel din fa?a ei, nu-?i de ce nu prea g?sea curajul s?-i r?spund?. Nu dup? gluma cu ?Moartea” f?cut? mai ?nainte.

  Chiar ?i a?a, cand se putu ?n sfar?it st?pani pe sine, femeia se propti cu mainile ?n ?olduri ?n fa?a lui ?i-i ?uier? printre din?i, ?De tu e?ti Moartea, eu sunt Diavolul! A?a c? suntem chit, tinere! Ba mai mult, ai face bine s?-mi spui cine e?ti ?i de ce mama naibii ie?i tu din casa asta. Din cate ?tiu nu ?ie ?i-am ?nchiriat acest apartament, ci lui Ian SolHi!”

  F?r? s? se piard? cu firea, mai ales ?n?elegand cine era ?paia?a” din fa?a lui, DooSan surase. Un gest care-o f?cu pe femeie s? se ?ncrunte ?i s? se ?ntrebe ce punea el la cale. Mai ales cand ?l auzi spunandu-i cat se poate de senin, ?Cine-s eu? Doar cineva care tr?ie?te pe moment aici.”

  R?spunsul lui fu nu pe placul femeii. Din aceast? cauz? ?i se r??oi ea la el curand dup? aceea, ?uierandu-i printre din?i, ?Tr?ie?ti aici? F?r? permisiunea mea?”

  DooSan ?ns? ?i r?spunse pe un ton sec, ?De parc? chiria?ul ar trebui s?-?i anun?e st?panul cu cine ??i petrece nop?ile odat? ce-?i pl?te?te la timp chiria. Sau… m? ?n?el cumva?”

  Aceast? ultim? remarc? a b?rbatului o puse pe femeie ?n gard?, c?ci, de ?tia c? SolHi pl?tea regulat, ?nsemna c? era cineva care o cuno?tea bine pe a ei chiria??. Cine s? fie ?ns? nu ?tia. ?Un amant? Sau poate… cineva care-o iube?te ?i-o s-o apere?” Se ?ntreb? ea. ?Nu, nu cred, c?ci, de era cineva mult prea apropiat ei, atunci l-a? fi v?zut mai des. Dar… nu ?in eu minte s?-l mai fi ?ntalnit pe aici. Atunci… cine s? fie el oare?”

  De parc? i-ar fi citit gandurile, DooSan surase ?i-i spuse, ?Nu cred c?-i de competen?a dvs s? v? pune?i astfel de ?ntreb?ri. Ce consider ?ns? necesar e s? v? prezenta?i ?i dvs odat? ce-am f?cut-o eu.” Ultima parte chiar o spuse pe un ton serios, dandu-i femeii de ?n?eles c? n-avea timp de joac?, de discu?ii lungi sau de glume ?i c? ar face bine s?-i r?spund?. V?zand ?ns? c? t?cea, decise s-o ?gr?beasc?” pu?in sau cel pu?in s?-i pl?teasc? cu aceea?i moned? pentru acel ?neobr?zato” pe care ea i-l adresase lui SolHi. De aceea ?i spuse el, ?Cel pu?in a?a se obi?nuie?te la oamenii educa?i.”

  ?nfumurarea lui o f?cu pe femeie s? stramb? din nas. ?n special nu-i pl?cu ei s? ?n?eleag? c? prin acele cuvinte spuse de el nu f?cea decat s-o pun? cu boti?orul pe labe ?i s?-i dea totodat? de ?n?eles c?-i diferit ?i c? n-o s?-i permit? s?-?i bat? joc de el a?a cum obi?nuia s? fac? ea de obicei cu chiria?ii. Chiar ?i a?a ??i spuse c? ar fi o idee proast? s? cedeze ?n fa?a lui sau s?-i arate c? ?ncepuse s? se team? pu?in de el. De aceea ?i-i zise ?ntr-un final, sigur? pe ea ?i pe un ton superior, ?Sunt st?pana. Acestui apartament de altfel, ?n care v-a?i aciuat f?r? permisiunea mea. Un apartament pe numele lui Oh Min Suk, c?reia Ian SolHi ?i datoreaz? o mul?ime de bani.”

  Ultima parte ?i mai ales modul ?n care st?pana apartamentului rostise acele cuvinte i se p?ru stranie lui DooSan. ?n special s? aud? despre bani, c?ci el era sigur c? SolHi pl?tise regulat chiria ?i c? n-avea datorii fa?? de aceast? Oh Min Suk. De unde ?tia? Simplu: ??i b?gase nasul ?n afacerile ei ?i-i cam verificase ?starea contului.” F?cuse asta ?nc? ?nainte s? se mute cu SolHi, sperand ca m?car astfel s? g?seasc? vreo tranzac?ie ceva care s-o lege de cineva sus pus ?i astfel s? ?n?eleag? cine-l ucisese pe Han YuSan. Nimic straniu nu g?si el atunci. Chiar ?i a?a aflase cate ceva despre cei ce erau prin preajma lui SolHi ?i ce afaceri avea cu ei. A?a ?i afl? el pentru prima dat? numele lui Oh Min Suk. De v?zut ?ns? n-o v?zuse nicicand. Doar ?n poze, dar nu-?i prea amintea de ea. Din aceast? cauz? ?i putuse s?-l ia prin surprindere.

  Nu pentru mult? vreme ?ns?, c?ci, amintindu-?i despre cele investigate anterior ?i mai ales ?tiind prea bine c? SolHi nu-i datora acestei Oh Min Suk nimic, DooSan ranji. Apoi ?i spuse, ?Datorii inventate de altfel, c?ci sunt mai mult decat la curent c? nu-i a?a.”

  Remarca lui o f?cu pe Min Suk s? se foiasc? ?n loc, nervoas?, c?ci ?n?elese c? planul ei era cat pe ce s? se n?ruiasc?. Dar… decise s? nu se lase p?guba?? ?i-i spuse, ?Nu-mi datora ?nainte. Acum ?ns?, de cand s-a m?rit chiria, n-a pl?tit. De asta ?i are datorii.”

  ?Aaa, acum ?n?eleg,” spuse DooSan sec, f?cand un pas ?n afara apartamentului ?i f?cand-o ?i pe Min Suk s? se trag? un pic mai ?n spate. ?De ce era SolHi nervoas? ?i agitat? ?n ultima vreme. Era din cauza ?Diavolului” care s-a prezentat azi la u?a ei, insultand-o ?i strigand ca apucata ?n speran?a c? astfel o s-o intimideze ?i-o s-o fac? s?-i pl?teasc? cat cere. Numai c?, surpriz?, ?n loc de ?neobr?zat?,” a-?i dat de dracu, c?ci eu n-am s? permit asta: s? v? bate?i joc de ea zic, c?ci… nimeni nu se ia de SolHi cat eu sunt aici. ?i nici n-o s? pl?teasc? mai mult decat e deja prev?zut ?n contract cand a pl?tit deja tot ?i f?r? ?ntarzieri.”

  ?Asta s-o crezi tu,” ?i ?uier? Oh Min Suk printre din?i. ?C? n-o s? pl?teasc?. Ba o s? pl?teasc? ?i tot ce cer de vrea s? tr?iasc? aici, c?ci regulile jocului s-au schimbat, a?a cum am dreptul s? fac conform legii. Plus la asta, eu chiria n-am m?rit-o a?a, pe nepus? mas?, ci acum trei luni. De asta ?i are datorii, c?ci n-a pl?tit acea diferen??,” spuse ea pe un ton sfid?tor. ?Mai mult decat atat, odat? ce nu mai tr?ie?te singur?, consider necesar s?-mi pl?teasc? mai mult. ?i pe trei luni ?nainte, c?ci doar nu-s proast? s? r?man ?n pierdere ?i mai ales s? mi se p?teze reputa?ia din cauza comportamentului ei u?uratic.”

  La auzul cuvantului ?u?uratic,” DooSan explod?. ?Ce? U?uratic? Reputa?ia? Ia sta?i pu?in c? nu ?n?eleg: cum mama naibii poate SolHi s? v? p?teze reputa?ia cand n-are practic de-a face cu dvs? Plus la asta, nu ?tiu cine cui ?i p?teaz? reputa?ia, c?ci, din cate ?tiu, cea care a venit la u?a ei, b?tand cu pumnul ?n u?? ca s? se fac? anun?at? ?i nu cioc?nind ca tot omul normal, sunte?i dvs.”

  ?De-am f?cut asta e pentru c? nu-mi r?spunde la apeluri. A?a c?, tinere…”

  ??i nu crede?i c? face asta din cauza comportamentului dvs?” ?i ?uier? DooSan printre din?i. ?Mai ales cand omului care a pl?tit mereu f?r? ?ntarzieri i se ridic? chiria pe nepus? mas?.”

  ?Nici chiar pe nepus? mas?, c?ci… am decis s? fac asta tot din cauza ei. Mai bine zis din cauza neru?in?rii ei ?i a scandalului care-mi va alunga ulteriorii chiria?i.”

  ?Scandal? Ce scandal?” O ?ntreb? DooSan confuz.

  ?Cel despre care s-a tot scris ?n ziare ?n ultima vreme,” ?i r?spunse Oh Min Suk oarecum ?n batjocur?. ?Mai bine zis cel ?n care se vorbe?te despre noaptea petrecut? ?n bra?ele unui b?rbat. O noapte despre care a aflat deja ?ntreaga lume.”

  Tres?ri ea ?i se trase brusc ?n spate cand DooSan lovi cu pumnul ?n u??. Apoi, mai f?cand un pas spre ea, ?i ?uier? printre din?i, ?Ascult? ?ncoace, doamn? Oh Min Suk sau cum v-a?i fi chemand: ?nceta?i a ?ndruga verzi ?i uscate pan? nu mi-am ie?it complet din min?i! Ce? Scandal? Reputa?ie p?tat? ?i de asta a-?i decis s? m?ri?i chiria? Ba s? v? mai pune?i pofta ?n cui. Motivul? Simplu: n-ave?i unul pentru c? teoria dvs cu ??mi alung? viitorii chiria?i” nu-?i are locul ?i asta din simplul motiv c? atunci cand s-a vorbit despre a?a-zisul ?scandal” nimeni n-a pomenit de locul ?sta. La fel nu s-a aflat unde anume tr?ie?te Ian SolHi. A?a c? nici n-ave?i de ce s? cere?i daune morale cand n-a?i fost afectat? ?n niciun fel,” practic strig? DooSan.

  La fel strig? ?i Oh Min Suk, extrem de nervoas?, c?ci acel ?n-ave?i dreptul la daune morale” era ceva ce nu putea ea ?n?elege. De aceea ?i spuse cat de curand, ?Ba bine c? am dreptul la compensa?ie ?i tot felul de daune morale. Sau ce, crede?i c? nu-mi ?tiu drepturile?”

  ?Da, nu le ?ti?i. ?i ?ti?i de ce? Pentru c? habar n-ave?i de Constitu?ie ?i ce-i scris acolo. ?i, cum sunt un b?rbat s?ritor la nevoie, pot s? v? explic cateva articole de ave?i nevoie. Cine ?tie?! V? poate servi pe viitor… ca s? b?ga?i ?n sperie?i al?i chiria?i m? refer.”

  ?Tu acum ??i ba?i joc de mine?”

  ?Da, c?ci iubesc s? pl?tesc altora dup? merit. De altfel singura care a ?nceput s?-?i bat? joc de mine a-?i fost dvs. De cum a-?i ap?rut la u?a asta. A?a c?, pan? nu mi-am ie?it cu totul din pepeni, v-a? sugera s-o urni?i din loc.” Dup? care, sim?ind c? dac? mai st? mult locului o s?-i sar? femeii ?n carc?, DooSan vru s? ?nchid? u?a.

  Dar… ?nchide-o de po?i, c?ci, v?zand c? el voia s?-i ?nchid? u?a ?n nas ?i s-o lase f?r? plat?, Oh Min Suk ??i var? piciorul prin cr?p?tura u?ii. Dup? care, ca o pisic? s?lbatic? atacat?, ?i ?uier? printre din?i, ?Nu pan? nu-mi v?d banii!”

  ?ndarjirea din privirea femeii ?i mai ales ?n?elegand c? n-avea el timp s?-?i mai bat? capul cu ea, ?l f?cu pe DooSan s? cedeze. De aceea ?i ?ntreb?, ?Cat?” dup? ce se calm? pu?in.

  ?Retragerea” lui o f?cu pe Oh Min Suk s? surad?, c?ci astfel ca?tigase b?t?lia. Mai ales… era rost de a ca?tiga mai mult. De aceea ?i t?r?g?n? ea cu r?spunsul, mormaind ?ntr-un final, ?Dac? e s? calcul?m tot ce-mi datoreaz?…”

  F?cand asta ?ns? uit? de un lucru: c? DooSan nu era deloc prost. Dar ?n?elese ea cat de curand c? cam ?ntrecuse m?sura cand ?l v?zu strangand pumnul. Mai ales cand ?i ?uier? printre din?i, ?Pe chirie doar m? refeream. Pentru o lun?.”

  ?Aaa,” o f?cu Oh Min Suk pe proasta. ?Eu credeam c?… nu fie, dac? ?nainte pl?tea 730 de mii de won, acum cu m?rirea… s? tot fie o mie cinci sute. Ori poate dou? mii?”

  Suma rotunjit? cu atata mandrie de Oh Min Suk ?l f?cu pe DooSan s? maraie ?ntr-un final, ??arlatanc? lacom?!” Cu glas tare spuse ?ns?, ?Las de la mine de data asta c? n-am timp s? pierd aici targuindu-m?! Dar… doar de data asta. A?a c?… contul!” Spuse el ?n timp ce-i ?ntinse telefonul ca Min Suk s?-i scrie num?rul contului pentru transfer.

  Min Suk ezit? la ?nceput. Ba chiar ?l privi chiora?, c?ci sim?ea ea nu-?i de ce c? acel b?rbat o s?-i fac? odat? ?i-odat? probleme. Dar, fiind avid? de bani ?i mai ales ?n?elegand c? dac? mai tr?gea mult de timp putea pierde, smulse telefonul din mana b?rbatului, dup? care, cu man? tremurand?, scrise ?n vitez? num?rul contului ?i-i d?du ?napoi telefonul lui DooSan.

  Nu-l sc?p? din ochi ?ns?: cat el transfer? banii ?l privi cu ochi de vultur, sperand ca dup? asta s? mai ob?in? ceva de la el. Dar, cand DooSan ?i ?uier? printre din?i, ?Doar plata pe trei luni am transferat-o,” se ?ncrunt?. Mai ales cand ?i spuse, ??i de v? mai v?d dandu-i tarcoale lui SolHi sau cer?ind ?datorii inexistente” jur c? v? tarai prin instan?e cate zile ve?i avea.”

  ?Sunte?i cumva avocat?” ?ntreb? Min Suk pe un ton iritat.

  ?Mai r?u,” r?spunse DooSan, ranjind. ?Procuror sunt: din cei care au capacitatea s? verifice activit??ile ilicite ale celor de-alde voi. De altfel nu-mi va fi deloc greu s? aflu ce ascunde?i, doamn? Oh Min Suk. A?a c? a-?i face bine s? nu-mi mai ap?re?i nicicand ?n fa?? de-ave?i ce ascunde.” Dup? care, nici una nici dou?, DooSan ?i tranti femeii u?a ?n nas.

  ?Needucatule,” ?uier? Oh Min Suk printre din?i. Dup? care, surazand, scoase telefonul ei din buzunar ?i verific? soldul. V?zand suma frumu?ic? primit? deveni chiar vesel?. Ba chiar s?rut? ?i ecranul telefonului. Dup? care, extrem de fericit?, ?ntoarse spatele u?ii ?i porni spre sc?ri, spunandu-?i ?n sinea ei, ?Atata timp cat ?mi ob?in banii pu?in ?mi pas? cine-i ?ine ?steia partea. Oricum: data viitoare g?sesc eu alt motiv s? scot bani de la ea, c?ci nu degeaba m-am sacrificat eu cand am acceptat o asasin? s? locuiasc? sub acoperi?ul meu!”

  ***

  La nici o or? distan?? dup? cearta cu Oh Min Suk, DooSan ap?ru ?n spital, c?rand dup? el o mic? geant? cu mancare g?tit? ?i alte gust?ri. Dar, de?i ??i spuse s? fie cat se poate de calm ?i s? nu se certe cu nimeni, ?n special cu SolHi, pe care avea de gand s-o trag? de urechi, dar dup? ce-?i revenea, de imediat ce ie?i din ma?in? ??i aduse aminte de cearta cu st?pana apartamentului ?i ?uier? iritat printre din?i, ?A naibii viper?! Unde naiba a g?sit-o SolHi pe scorpia asta? ?i mai ales: cum naiba a suportat-o atata amar de vreme? De eram ?n locul ei ?i suceam gatul dup? prima lun?.”

  Astfel, bomb?nind ?ntruna ?i certandu-se cu acea SolHi imaginar?, ajunse ?ntr-un final la u?a salonului unde fusese internat? SolHi. De intrat ?ns? nu intr? imediat. Mai ?ntai se opri, trase adanc aer ?n piept, de mai multe ori de altfel pan? sim?i c? se calmase, dup? care deschise ?ncet u?a ?i p??i ?n salon. ?n?untru fiind ?ns? se opri chiar lang? u?? ?i privi spre pat, vrand s? ?n?eleag? de SolHi dormea sau se trezise deja. Dar, din cauza c? SolHi era ?ntoars? cu spatele la el, nu ?n?elese DooSan mare lucru. A?a c? se v?zu nevoit s? ?nchid? mai ?ntai u?a, cu mare grij? de altfel. Dup? care, la pas lent ?i ?ontic?ind, c?ci l?sase carja lang? u?? ca s? n-o trezeasc?, se apropie de pat.

  Chiar lang? pat se opri ?i privi cu aten?ie la fa?a lui SolHi care dormea ?nc?. ?i… v?zand-o zambind frumos, prin somn, mai ales sc?ldat? fiind de lumina soarelui ce p?trundea prin fereastr?, DooSan zambi. Apoi, tr?gand cu grij? scaunul lang? pat, se a?ez? pe el ?i privi ?ndelung la fa?a adormit? a femeii pe care ajunse s-o iubeasc? atat de mult, de?i nicicand nu se ?ncumetase s? recunoasc? asta ?n fa?a ei.

  Pentru el ?ns? era de ajuns c? ?tia el asta. Mai ales conta faptul c? ?ncetase a se mai am?gi pe sine c?-i era ei al?turi doar din cauza r?zbun?rii. Din aceast? cauz? ?i nu se mai sinchisea sau certa pe sine cand surprindea acel gand de ?E atat de frumoas?!” trecandu-i prin minte. Un gand pe care-l surprinse ?n mintea lui ?i ?n acele clipe ?i care-l f?cu s? zambeasc? iar.

  Tres?ri ?ns? brusc ?i-?i retrase mana, c?ci o ?ntinse ?n fa?? ca s?-i mangaie p?rul, ?n momentul ?n care SolHi deschise ochii ?i-l privi ?int?. Ba chiar se balbai dintr-o dat? s?rmanul, v?zand-o c? se ?ncruntase, ?n?elegand ce voia el s? fac?. Chiar ?i a?a ??i zise DooSan c? o s? fie ciudat s? nu spun? nimic ?i-o ?ntreb?, ?Nu dormeai?”

  ?Mmm,” murmur? ea abia auzit. Dup? care, foindu-se pu?in, se ridic? pe ?ezute, f?r? a se da jos din pat. ?De altfel m-am trezit cand te-am sim?it al?turi.” Un r?spuns care-l f?cu pe b?rbat s? surad?. ?F?r? iluzii, ok?” ?i spuse ea, cand surprinse acel zambet schi?at pe fa?a lui.

  ?Dar ce-am f?cut m? rog? Doar… am zambit ?i eu. A?a fac oamenii frumo?i, nu?” Spuse el, ?ncercand s? schimbe cumva subiectul, c?ci nu voia s?-i dea prea multe explica?ii despre acel suras. Ba chiar, ca s? fie sigur de reu?it?, trase m?su?a mai aproape de pat ?i puse pe ea caserolele cu mancare g?tit? pe care le aduse cu el.

  ??i asta?” ?ntreb? ea mirat?, v?zandu-l ce face.

  ?Doar… m-am gandit s?-mi hr?nesc extraterestrul cu mancare normal?, c?ci de la atata ramion ?i sandwich-uri i se v?d coastele,” decise el s-o dojeneasc? ?n glum?. O glum? pe care SolHi n-o gust? deloc, c?ci stramb? cat de curand din nas ?i-i spuse:

  ?S? ?n?eleg c? mi-ai scotocit prin lucruri azi. S? fie cumva dup? secrete?”

  The narrative has been illicitly obtained; should you discover it on Amazon, report the violation.

  ?Absolut,” ?uier? DooSan printre din?i, abia controlandu-se s? nu porneasc? o ceart?. ?Secrete care de fapt m-au dat pe spate, precum acela c? ?Diavolul” a m?rit chiria, atat de mult c? n-ai mai fost ?n stare s-o pl?te?ti, dar chiar ?i a?a n-ai spus nimic despre asta. Mai bine zis ai preferat s? mori de foame doar ca al?ii s? n-afle.”

  Calm?, mult prea calm? ?n opinia lui DooSan, SolHi spuse, ?Doamna Oh a trecut pe la apartament din cate v?d.”

  ??i nu doar a trecut,” spuse DooSan iritat. ?A f?cut furori, c?ci… ah, a naibii femeie. Din cele date dracului, care obi?nuiesc s? loveasc? cu pumnul sau piciorul ?n u?? ca s? se fac? auzite. Mereu a fost a?a?” SolHi ridic? din umeri. ?S? ?n?eleg c? da. ?i… chiar nu ?n?eleg cum de nu i-ai sucit pan? acum gatul. La cum te ?tiu.”

  SolHi rase, ?De ce s? sucesc gatul oamenilor nevinova?i? ?mi e?ti de ajuns doar tu.” Dup? care, tr?gand m?su?a mai aproape de ea, ?ncepu s? m?nance, f?r? s? atrag? prea mult? aten?ie mutrelor acre f?cute de DooSan, care era pe cale s? explodeze, semn c? ?nc? nu trecuse peste cearta cu st?pana apartamentului.

  ?Da. Sunt la curent cu asta, c?ci, de f?ceam eu ce-a f?cut azi inocenta ta doamn? Oh Min Suk, la sigur eram aruncat de pe acoperi?. Ei ?ns? i se pl?te?te, triplu de altfel. Eh, de-a? fi avut mai mult timp, a? fi cercetat eu cu ce anume se ?ndeletnice?te ?doamna.” A?a a? fi g?sit la sigur ceva necurat pe numele ei, c?ci nu degeaba s-a prezentat drept ?Dracul.” V?zand-o pe SolHi luptandu-se cu rasul, se ?ncrunt? iar, ?Ce acum?”

  ?Nimic. Doar… ?ncercam s?-mi imaginez cum te-ai prezentat tu ?n fa?a ei. Procuror Han DooSan la dispozi?ia dvs, cumva?”

  ?Ar fi fost bine s? fi fost a?a,” un r?spuns care-o f?cu pe SolHi s?-l priveasc? ?int?. DooSan privi ?n alt? parte ?ns? cand spuse, ?Moartea.”

  ?Ce?” ?ntreb? SolHi, confuz?.

  ?Doar… m-am prezentat c?-s Moartea. A meritat-o de altfel la felul cum a b?tut ?n u??. ?i… de am timp la sigur cercetez ce lucruri ascunde sub pre?.”

  Lovindu-se cu palma peste frunte, SolHi scutur? apoi cu repro? din cap. ?S? ?n?eleg c? data viitoare cand o v?d o s?-mi fie vesel cu ea. Iar ce ?ine de ai verifica trecutul… ??i sugerez nici s? nu ?ncerci.”

  ?De ce? Din cauza c? te-ar putea da afar??”

  ?Da. Absolut, c?ci a fost singura care m-a primit, DooSan, pe cand al?ii n-au f?cut decat s?-mi ?ntoarc? spatele de cum m? vedeau f?r? s?-mi dea m?car ?ansa s? zic un cuvant.”

  ?Asta ?ns? nu-i permite s? m?reasc? chiria ori de cate ori vrea, SolHi. Ba mai mult, nu-i d? dreptul s? bat? la u?a ta de parc? ar fi jandarmeria ?n c?utarea criminalilor. ?i…”

  ?Ia, Han DooSan, tu ?n ce lume tr?ie?ti m? rog?” ?ntreb? SolHi pe un ton iritat. ??n ?ara Minunilor unde toat? lumea e amabil? ?i bun?? Dac? da, ?in s? te dezam?gesc, c?ci, ?n lumea real?, oamenii pl?tesc ?i mai mult ca s? nu ajung? ?n strad?. Mai ales cei care sunt ?nc? criminali ?n ochii altora ?i c?rora li se ?ntoarce spatele anume din cauza asta. A?a c?, de nu vreau chiar s? ajung ?n strad?, trebuie s? suport. ?n caz contrar…”

  T?cu SolHi ?n clipa ?n care DooSan o prinse brusc de man?, for?and-o s?-l priveasc?. Apoi, abia mai st?panindu-?i furia, o ?ntreb?, ?S? tr?ie?ti ?n strad?? De ce? De ce s? tr?ie?ti ?n strad? cand sunt eu aici, SolHi? Cand cel care tr?ie?te cu tine sunt eu. De ce? Pentru c? ?i-i team?? ?i-i ru?ine sau poate chiar nu-s demn ca s?-mi ceri mie ajutorul?”

  ?S?-?i cer ajutorul? Tu m?car te auzi ce spui, DooSan? Cum s?-?i cer ajutorul anume ?ie? Cel c?ruia ?i sunt datoare pe veci pentru moartea fratelui t?u. Cel pe care de abia ?l pot privi ?n ochi ?i de care m? tem ca nu cumva s?…” Se opri ?ntr-un final dandu-?i seama c? era cat pe ce s?-i spun? despre ale ei sentimente. Apoi, vrand totu?i s? ?nceteze acea ceart? inutil?, murmur?, ?La fel cum cred c? nu-i momentul ca noi doi s?…”

  ?Ba-i momentul,” strig? DooSan. ?E momentul s? d?m c?r?ile pe fa??, SolHi. ?n caz contrar o s? explodez, c?ci fierb tot pe din?untru. ?i ?tii de ce? Pentru c? am fost orb ?i n-am v?zut c? te ucideai chiar ?n fa?a ochilor mei ?n timp ce mie ?mi permiteai totul. Ceva ce nu pot ?n?elege de altfel. Nu pot ?n?elege cum ??i po?i pune via?a ?n pericol pentru al?ii. Cum po?i… hr?ni pe al?ii, iar tu s? mori de foame. Asta e ce nu pot ?n?elege ?i asta ??i cer acum s?-mi explici: de ce?”

  Tremurand toat? ?i cu ochii jucandu-i ?n lacrimi, c?ci ?n?elese c? DooSan nicicand n-o ?n?elese pe ea ?i ca ?ntotdeauna ?i cerea tot ei s? se justifice, SolHi spuse ?ntr-un final, ?Ce-i de explicat aici? Nu cred c? e ceva de spus, c?ci e totul cat se poate de clar: ?mi pl?team astfel datoria. Cea pe care singur mi-ai cerut s-o pl?tesc de altfel.”

  ?Da. Am cerut asta. Recunosc. Dar… nu cu pre?ul vie?ii tale, SolHi. Nu cu pre?ul vie?ii, c?ci nu asta ?mi doresc.”

  ?Atunci, ce-?i dore?ti, Han DooSan? Ce anume vrei de la mine? Ce, c?ci… eu tot nu te pot ?n?elege. La fel cum nu pot ?n?elege de ce te-ai mutat ?n apartamentul meu ?i de ce-mi ceri s? pl?tesc pentru ceva de care e?ti sigur c? nu-mi amintesc. Chiar ?i a?a am t?cut, am plecat capul ?i am ?ncercat s?-?i fac pe plac. Doar ca s? pl?tesc. Cum pot, c?ci altfel s? pl?tesc nu ?tiu. Nu ?tiu cum.”

  ?Simplu: avand ?ncredere ?n cei ce te ?nconjoar?. Sau… e asta chiar atat de greu pentru tine?”

  ?Da,” r?spunse SolHi f?r? re?ineri. ?E greu, DooSan. E al naibii de greu s? am ?ncredere ?n oameni. S? re?ncep s? m? ?ncred ?n oameni mai bine zis, ?n cei care m-au c?lcat adesea ?n picioare ?i mi-au scuipat ?n suflet, care m-au crezut un nimeni ?i mereu m-au tratat ca atare. E greu s? crezi ?n cei care m-au l?sat s? mor de foame chiar dac? aveam cu ce cump?ra ?i asta doar pentru c? lor li se p?rea c? dac? eu mor o s?-mi r?scump?r astfel vina. A?a c?, acum c? mi-ai dat ?ansa s?-mi r?scump?r acea vin? de care to?i m? acuza?i, am zis s? m? apuc de ea cu unghiile ?i cu din?ii doar ca s? supravie?uiesc. Indiferent de cum mi se cerea s-o fac am zis c? trebuie.”

  La auzul acelei confesiuni din gura lui SolHi ?i mai ales v?zandu-i ochii jucandu-i ?n lacrimi, DooSan ??i sim?i ?i el ochii sc?lda?i ?n pic?turi de suflet ?ndurerat. Apoi, cu glas tremurand din cauza emo?iilor greu de ?inut ?n frau ?n al lui suflet, ?ntreb?, ?De ce nu mi-ai spus atunci despre asta m?car mie? Chiar crezi c? nu te-a? fi ajutat de-a? fi aflat c?…”

  ?Pentru ce? S?-?i spun m? refer. N-am nevoie s? cer de poman? sau s? cer?esc. ?i ?tii de ce? Pentru c? a?a a fost mereu: chiar de mi-a fost greu, m-am descurcat mereu singur?. ?i-o s? fac asta mereu.”

  ?S? cer?e?ti?” ?ntreb? DooSan dezam?git. ?Tu chiar… chiar n-ai avut nicicand ?ncredere ?n nimeni? Chiar nu ?tii c? prietenii…”

  ?Prieteni? Care prieteni, DooSan? Eu n-am niciunul. N-am avut nicicand un prieten de valoare. Cu excep?ia Minei desigur. Dar chiar ?i a?a nici ea m?car n-a reu?it s? m? ?nve?e s? am ?ncredere. N-avea de ce s? ?nve?e de altfel cand ai mei n-au avut cand s? m? ?nve?e ceea ce trebuia s-o fac? tata, cel care a avut alte planuri ?n via?? decat s? m? creasc? sau s? m? ?nve?e ceva. Mama? Nu, ea n-a avut timp de asta. Pentru ea a fost mai important? a ei via??. Oamenii? Lor pur ?i simplu nu le p?sa. De asta ?i-am ?nv??at singur?, DooSan. Cum am putut am ?nv??at: din ignorul altora, din tr?d?ri, din loviturile date mie de via?? iar ?i iar. ?i-am ?nv??at: muncind am ?nv??at. Suferind am ?nv??at, la fel cum am ?nv??at s? m? ridic ?n picioare de una singur?. S? nu m? tem am ?nv??at.”

  ?Ce n-ai ?nv??at ?ns? a fost s? nu-?i mai plangi de mil?,” strig? DooSan, luand-o prin surprindere. ?Sau ce… mereu te-au ?n?elat al?ii? Mereu te-au luat to?i de proast?? Dac? da atunci a fost pe merit, Ian SolHi. Pe merit, c?ci ai permis singur? asta de aceea ?i te-au ?n?elat al?ii. Ai suferit pentru c? n-ai ?tiut s? alegi oamenii care s? te ?nconjoare. De-ai fi f?cut asta ?ns?, de-ai fi ales oamenii potrivi?i, ai fi ?n?eles c? nu to?i suntem a?a. Mai sunt ?i oameni care pot fi al?turi de cineva necondi?ionat.”

  ?Dac? vorbeai de tine, DooSan, atunci gre?e?ti, c?ci tu nu e?ti al?turi de mine f?r? un scop. Sau ce, crezi c? nu ?tiu c? e?ti al?turi de mine pentru ai face dreptate lui YuSan? ?tiu asta ?i accept. Dar… poate ai dreptate ?i tu, c?ci chiar n-am ?tiut s? aleg. ?ns?, ce mai conteaz? ce-am ?tiut ?i ce nu, de-am gre?it sau nu sau… cine r?mane prad? corbilor ?i cine supravie?uie?te ?n via?a asta? Pan? la urm? conteaz? scopul ?i nu mijloacele. De aceea, chiar de trebuie s? pl?tesc cu propriul corp ca s?…”

  ?Ian SolHi! ?nceteaz?!”

  ?S? ?ncetez? Ce? S? mai spun adev?rul? Ba n-am s-o fac, DooSan. N-am s? ?ncetez s? spun ce simt m?car odat? ?n via??. ?i tu f? la fel: nu renun?a la planurile pe care le ai ?i pentru care te-ai mutat ?n casa mea. Nu pentru mine.”

  ?Cum r?mane cu… ?mi pas? de tine, SolHi? La asta nu te-ai gandit? C? poate c? ??i sunt al?turi pentru c? ?mi pas?? C? vreau s?-?i fie bine, s? nu te sim?i amenin?at? mereu ?i s?-mi ceri ajutorul atunci cand ai nevoie? Chiar e ceva la care nu te-ai gandit nicicand sau pur ?i simplu e ceva ce nu vrei s? recuno?ti, huh?”

  R?spuns la ?ntreb?rile strigate printre lacrimi ?i avalan?ele de furie ?i dezam?gire DooSan nu primi. ?i nu primi el r?spuns tocmai pentru c? SolHi prefer? ca de obicei la?itatea ?i fuga. De aceea ??i scoase ea acul picur?torii, smulgandu-l. Dup? care, ridicandu-se din pat, se ?nc?l?? ?n grab?, vrand s? p?r?seasc? salonul.

  Se opri ?ns? la jum?tatea drumului spre u??, auzindu-l pe DooSan spunand, ?Mereu ai fost la???” O ?ntrebare care o for?? s?-l priveasc? iar. ?Da, ai fost la?? din cate v?d. De asta fugi mereu de discu?ii care-?i pot schimba via?a ?ntr-un final.”

  ?N-am nevoie de asta, DooSan: de cineva ca s?-mi schimbe via?a sau pe mine. Mie mi-i bine a?a cum sunt. De altfel m-am obi?nuit cu asta ?i…”

  ?Atunci continu? s? joci rolul perfect de victim?,” ?opti b?rbatul, ridicandu-se ?n sfar?it ?n picioare ?i privind-o, de?i pan? atunci privise peretele. ?Continu? s? a?tep?i acel prin? pe cal alb s? te salveze ?i fugi, a?a cum ai f?cut-o mereu. Sau… m? ?n?el cumva?”

  ?Nu, nu te ?n?eli deloc. ?i ?tii de ce? Pentru c? tu nu po?i fi cel care m? poate salva.”

  ?De ce? Din cauza celor ?ntamplate acum 7 ani?”

  ?Nu doar, DooSan… Pur ?i simplu noi doi nu putem fi al?turi unul de altul. Nu f?r? a ne distruge ?ntr-un final.”

  ?i-ar fi mai spus multe SolHi ?n acele clipe, dar ?n?elese c? n-avea rost: s? se distrug? unul pe altul prin cuvinte. La fel… n-avea rost s?-i arate c? ?ntr-adev?r avea nevoie de el. Se temea ?ns?: de ura lui, cea v?zut? ?n a lui privire, la fel cum se temea de dezam?girea pe care o sim?ea zvacnind ?n pieptul lui. Ce nu ?tia ?ns? sau poate era doar oarb? ca s? vad? era c? mai era ?i iubire ?n inima lui DooSan. O iubire pe care el nu fusese ?n stare s? i-o arate sau s-o fac? s? simt? ?i ea la fel.

  Fu ?ns? capabil s?-i arate c? nu putea conta pe el. ?n multe cazuri de altfel. La fel ?i ar?tase c? vruse s-o supun?, s-o r?neasc?, s-o fac? s? sufere ?i totul pentru a-?i face lui dreptate, f?r? s? ?tie c? de fapt pierdeau ambii din cauza ?nc?p??an?rii lor. O ?nc?p??anare care ?i ?inea departe unul de cel?lalt ?i-i f?cea atat de mult s? sufere.

  ?ntr-un final, cand Kan intr? ?n salon, cei doi se gr?bir? s? priveasc? ?n alt? parte. Chiar ?i a?a nu-l putur? ?n?ela pe detectiv, c?ci v?zu atat de clar, reflectat? ?n ochii lor, iubirea ?i rivalitatea, ceva ce ei nu fuseser? nicicand ?n stare s? vad? ?n ochii celuilalt. Dar, de?i v?zuse asta atat de clar, Kan spuse doar, ?Am ?ntrerupt ceva? Dac? da, eu m? retrag ?i…”

  Se d?du ?ns? brusc din calea lui cand SolHi trecu pe al?turi f?r? s?-l priveasc?. Apoi, uimit, Kan se uit? la DooSan ?i-l ?ntreb? din priviri, ?Am zis ceva nepotrivit?”

  ?Da,” r?spunse DooSan sec. ?Pentru Ian SolHi orice n-ai zice e nepotrivit. Chiar ?i faptul c? ?nc? respir?m.” Dup? care, nervos, p?r?si ?i el salonul.

  Uimit ?i confuz ?n acela?i timp, Kan privi ?n urma celor doi. De altfel v?zu doar spatele lui DooSan care a?tepta ascensorul ?n timp ce SolHi disp?ruse ?n casa sc?rilor, nevrand s? a?tepte prea mult. Dar, de?i ?n?elese clar c? cei doi se certaser?, Kan nu putu ?n?elege motivul. De asta ?i se sc?rpin? el ?ntr-un final ?n cap, bolmojind sub nas, ?S? fiu al naibii dac? am ?n?eles eu ceva.” Dup? care, luand cu el doar geanta pentru bucate adus? de DooSan acolo, p?r?si ?n grab? salonul.

  ***

  Adus? fiind de custode ?n sala de vizite, Yu Ra se mir? s-o vad? pe Ha Na a?teptand-o, a?ezat? la una dintre mese. Ba chiar, din cauza aceleia?i uimiri, Yu Ra se opri locului. Nu f?cu asta din cauza c? se temea s? dea ochii cu fosta ei prieten?, ci pentru c? sim?ea o oarecare incomoditate stand ?n fa?a celei pe care practic o adusese aproape de moarte. Chiar ?i a?a ?tia prea bine c? de acolo nu poate pleca. Cel pu?in nu ?nainte de-a ?nfrunta cruntul adev?r al prezentului ?n care tr?ia.

  De altfel… acel prezent ?i-o nelini?tea enorm ?n ultima vreme. Un prezent care-i aducea atat de mult aminte de-ale ei gre?eli ?i victime. ?n special ?i amintea de No SuDjin, pe care o ?ntalnise ?n spitalul ?n care lucra ca infirmier? ?i asta doar ca s? aib? ?ansa de a g?si ?victime ?i clien?i” pentru afacerea lui SilGi, de care se crezuse ?ndr?gostit? ?i pentru care fusese gata ?i s? moar?.

  Chiar ?i a?a, chiar dac? f?cuse tot ce f?cuse pentru SilGi, o f?cuse cu inim? u?oar?. De altfel fu o munc? pe placul ei ?i care i se d?dea u?or, c?ci nu era doar frumoas?, ci avea ?i acea abilitate ?nn?scut? de-a se face ?pl?cut?” de oamenii cu care conversa. Astfel ?i ajunse s? se ?mprieteneasc? cu No SuDjin: ?ntr-una dintre zile cand pacienta mersese ?n micul parc al spitalului ca s? se gandeasc? dup? ce medicul ei curant ?i d?duse vestea proast? c? nu era iar compatibil? pentru transplant. Ba chiar, ?n timp ce conversa cu ea, Yu Ra ??i d?duse seama c? No SuDjin era disperat?, c?ci crizele cardiace erau din ce ?n ce mai dese ?i la fel ??i sim?ea ?i sfar?itul aproape.

  Aceast? stare a pacientei fu la ?ndemana lui Yu Ra, care g?si cat de curand ?n No SuDjin o ?prieten?.” Ba chiar ajunse s?-i dea diverse sfaturi pentru a reu?i cu transplantul. ?i, la un moment dat, din vorb? ?n vorb?, Yu Ra men?ion? faptul c? ar avea ni?te ?cuno?tin?e” care ar fi putut-o ajuta pe SuDjin s? supravie?uiasc?. Numai c?, vezi tu, nu era chiar totul legal. De aceea ?i trebuia de f?cut totul ?n cel mai mare secret. ?i… nu i-ar fi spus ea nicicand despre asta, dar… o ?ndr?gise ?i chiar nu voia s-o piard?.

  Ale ei cuvinte fur? ca un balsam pentru sufletul lui SuDjin. Din aceast? cauz? ?i-i ceru lui Yu Ra s-o ajute, c?ci trecuser? deja alte dou? luni dup? ultima dat? cand vorbise cu medicul de transplant, dar a?a ?i nu mai aflase nimic mai apoi. Yu Ra ?ns?, hatr? din fire, se ?oferi” s-o ajute, c?ci ?Nu dorea s-o pun? deloc ?n pericol.” De aceea ?i spuse c? ea va fi intermediar ?ntre a ei bun? prieten? ?i cei care ?i puteau ob?ine o inim?. Ba chiar ?i spuse c-o s?-i fie al?turi pe tot parcursul opera?iei ?i dup?, c?ci nu putea s-o lase singur? la ananghie.

  Ulterior ?ns?, afland de la SuDjin c? n-avea mai mult de 20 de mii de euro, decise s? renun?e ?i s? g?seasc? un alt ?client.” SilGi ?ns?, afland despre faptul c? SuDjin era disperat?, o convinse pe Yu Ra ?ntr-un final ca m?car s-o foloseasc? pe biata fat? ca surs? pentru alte ?afaceri.” A?a ?i fu momit? No SuDjin ?ntr-o zi ?ntr-un loc ferit, chipurile pentru a se ?n?elege pentru transplant. Numai c?, ajuns? la fa?a locului, f?r? s? spun? nim?nui a?a cum fusese ?i ?n?elegerea, realiz? c? fusese de fapt ?n?elat?.

  Din aceast? cauz? ?i ?ncercase s? fug?. Dar, fiind ?nconjurat? de mai mul?i indivizi fioro?i, pe care nu-i cuno?tea defel, SuDjin se sperie enorm ?i, dup? una dintre crizele puternice avute, f?cu infarct. Nu muri pe loc ?i asta datorit? echipei medicale care-l ajuta pe SilGi ?n astfel de ?afaceri.” Astfel ?i ajunse No SuDjin donator ?i salv? alte vie?i, de?i nu vruse decat s? se salveze pe sine.

  Dup? acel eveniment ?ns? trebuir? s? se gandeasc? bine cum s? scape ei basma curat?. ?i, cum acea dat? coincise cu cea men?ionat? de Dja Iun lui SolHi ?i DooSan cand SilGi pierduse un pariu, iar cea care trebuia s? pl?teasc? era prietena lui, ?i veni lui geniala idee de-a o da pe Yu Ra drept moart? ?i astfel s? scape de b?nuieli. Pentru asta ?ns? avea nevoie de-o nou? identitate. Ar fi putut-o folosi pe cea a lui SuDjin, dar era prea riscant dup? tot ce f?cuser?. Din aceast? cauz? ?i-?i ?aminti” Yu Ra de o alt? prieten? de-a ei, Kim Ha Na, de care se apropie mai apoi, doar ca s? aib? profit.

  ***

  ?De ce e?ti aici?” O ?ntreb? Yu Ra pe Ha Na, dup? ce se a?ez? ?n fa?a ei ?i-?i aminti despre tot ce se ?ntamplase ?n trecut cu SuDjin.

  A ei ?ntrebare o f?cu pe Ha Na s? surad?. Fu ?ns? un suras amar, n?scut din dezam?girea de-a vedea c? ?nc? odat? Yu Ra o tr?dase, a?a cum se ?ntamplase de atatea ori ?n trecut. Dar, ca de fiecare dat?, Yu Ra g?sise iar calea s? se apropie de ea, de mai n-o d?du mor?ii ultima dat?. Chiar ?i a?a, spuse Ha Na ?ntr-un final, ?Ca s?-?i v?d chipul. Dar… nu mai sunt atat de sigur? c-am f?cut alegerea potrivit?.”

  ?De ce? Pentru c? nu-?i e pe plac ce vezi? Sau poate… nu aici ai fi vrut s? m? vezi ?ntr-un final?” ?uier? Yu Ra printre din?i, furioas? de data asta, amintindu-?i c? Hion Uk ?i spusese despre faptul c? anume Ha Na o denun?ase la poli?ie pentru restul ?afacerilor” ?i era acuzat? nu doar pentru dispari?ia ei.

  Ha Na ?ns?, de-o calmitate de invidiat, spuse, ?Ba nu, Yu Ra, te ?n?eli, c?ci eu nu m? bucur de necazul t?u. Chiar ?i a?a sunt fericit? c-ai primit ?n sfar?it dup? merit dup? ce ai ?ncercat s? m? dai mor?ii pe mine. Dar… ce nu-mi place e s? v?d c? ar??i atat de bine chiar dac? e?ti aici, cand eu ar?t… ca o fantom? dup? iadul prin care am trecut datorit? ?ie. Un iad al drogurilor ?i-al prostitu?iei ?n care m-ai b?gat tu ?i acel SilGi. Dar totu?i un iad de care mi-a fost dat s? scap ?i s?-mi tr?iesc via?a, uitand de co?marul prin care am trecut, fiindu-?i prieten?.”

  Spunand aceste cuvinte, Ha Na se ridic? ?i d?du s? plece. Se opri lang? u?? ?ns? cand Yu Ra ?ntreb?, ?Chiar crezi c-o s? po?i uita tot ce s-a ?ntamplat ?ntre noi, Ha Na?”

  ?Da, o s? uit. O s? uit tot, c?ci ai avut dreptate spunand c? via?a e ca un bumerang - pentru ce-ai f?cut pl?te?ti mereu cu varf ?i ?ndesat. La fel cum vei pl?ti tu stand aici.”

  ?Cum r?mane cu tine, Ha Na? Ai pl?tit tu deja pentru ce-ai f?cut atunci?”

  ?ntrebarea lui Yu Ra o f?cu pe Ha Na s? ?nghit? ?n sec. Apoi, privind iar la fosta ei prieten?, spuse sigur? pe sine, ?Eu m?car n-am ucis pe nimeni, Yu Ra. Eu m?car n-am vandut pe nimeni rob a?a cum ai f?cut tu, pentru o dragoste oarb? de altfel, o dragoste care te-a dat pierzaniei ?i nu te-a ?mplinit ?ntr-un final. Dar… nu-s eu nimeni s? te judec, Yu Ra. Doar… pl?te?te pentru ce-ai f?cut ?i de via?a asta ??i d? ?ansa s? ie?i de aici, atunci tr?ie?te m?car odat? ?n via?? cinstit ?i mergand cu capul sus pe strad? ?i nu privind c?lcaiele celor ce merg ?n fa?a ta.”

  Dup? astfel de cuvinte, Ha Na p?r?si camera de vizite a ?nchisorii. ?i-o p?r?si ea cu inim? u?oar? ?i cu dorin?a ?n suflet de-a nu se ?ntoarce nicicand acolo ?i de-a uita tot prin ce i-a fost dat s? treac? de cand ?i cunoscuse pe cei doi ?fo?ti prieteni.” Nu la fel se ?ntampla ?ns? cu Yu Ra: ea nu putea uita ceea ce i se ?ntamplase ?n ultima vreme la fel cum nu putea uita c? anume dragostea o p?gubise ?ntr-un final, aceea?i dragoste ce-i sc?lda din bel?ug obrajii ?n acele clipe… ?n lacrimi.

  ***

  ?n drum spre celul?, Yu Ra merse cu capul plecat, cu sufletul ?n fl?c?ri ?i cu inima ?necat? ?n lacrimi, dandu-?i seama c? se ?nchisese pe sine ?ntr-o colivie ?i se condamnase uit?rii. Dar… era singura vinovat? pentru a ei soart?. Din aceast? cauz? ?i se decise s? nu mai ?nvinuiasc? pe nimeni, c?ci ?Singur? m-am condamnat uit?rii crezand ?n acea dragoste care m-a p?gubit ?ntr-un final,” murmur? ea.

  Gardiana, care o ?nso?ea spre celul? ?n acele clipe, o privi mirat? ?i-o ?ntreb?, ?Ce-ai spus, de?inut 075?”

  ?Nimic,” r?spunse Yu Ra abia auzit. Dup? care, oftand, se opri ?n dreptul u?ii celulei pentru ca custodele s? deschid? l?cata. Apoi intr? ?i se retrase ?ntr-un ungher, cu toate c? de obicei s-ar fi al?turat colegelor ei de camer? la un joc de c?r?i. ?n acel moment ?ns? nu avea putere pentru nimic altceva.

  De altfel, ?n col?ul cela, cu genunchii stran?i la gur? ?i c?zut? pe ganduri, st?tu mult? vreme. Ba chiar ??i ascunse ?i fa?a ?ntr-un final, ?ncercand s? nu permit? celorlalte de?inute s?-i vad? sl?biciunile, c?ci, gandindu-se la tot ce i se ?ntamplase, ochii i se umplur? de lacrimi. ?ntr-un final se v?zu nevoit? s? se ridice de jos. F?cu asta doar pentru a se apropia de u?? unde o a?tepta gardiana care ?i aduse o scrisoare. V?zand ?ns? c? era o scrisoare de la SilGi, Yu Ra spuse sec, ??ntoarce?i-i-o destinatarului! ?i, de mai primesc astfel de scrisori, ?ntoarce?i-le direct, c?ci chiar nu m? intereseaz? ce scrie.” Dup? care, mahnit?, merse de se culc? pe pat, cu spatele la u??.

  ?n acel moment ?ns?, de cum puse capul pe pern?, ?i r?sunar? dintr-o dat? ?n urechi cuvintele mamei ei, de cand aceea venise s-o vad? ?n urm? cu cateva zile. ?De ce, Yu Ra? De ce ai f?cut ce-ai f?cut cand noi nu asta te-am ?nv??at? Noi doar am muncit cinstit o via?? ca s? te cre?tem ?i s? te educ?m. Tu ?ns?… nu doar ai dat mor?ii pe al?ii, dar ne-ai min?it ?i pe noi c-ai murit. De ce?”

  Yu Ra nu-i r?spunse la acea ?ntrebare. Doar privi trist? ?n ochii ?nl?crima?i ai mamei ei ?i ?ntreb?, ?Dar tata, el nu vine?”

  ?Nu vine,” ?i r?spunse ?ndurerat? a ei mam?. ?De altfel… ai face bine s? nu-l a?tep?i deloc, Yu Ra, c?ci el a spus c? nu are copii, c? a lui fiic? e moart? de acum un an ?i c? n-are pe cine vizita aici.”

  Dup? acea vizit? Yu Ra ?i interzise mamei ei s? vin? s-o mai vad?. Ba chiar l?s? vorb? cu gardienele s? nu-i anun?e vizitele dac? mama ei s-o ?ntoarce. Dar, ?n acele clipe, dup? vizita lui Ha Na, ?n?elese c? gre?ise ?i c?, f?cand asta, se condamnase pe sine la singur?tate. Din aceast? cauz? ?i murmur? trist? ?ntr-un final, ??i totu?i nu vin: nici tata, nici mama, nici fo?tii mei prieteni. De altfel… de ce s? vin? cand le-am f?cut tuturor atata r?u?!” Apoi, cu capul ?n pern?, planse mult ?n seara aceea, dorindu-?i s? fi murit ea ?n urm? cu un an. M?car astfel n-ar fi sim?it ?n acele clipe c? via?a ?i ?ntoarse spatele… odat? ?i pentru totdeauna.

  De altfel nu doar via?a ?i ?ntorsese spatele lui Yu Ra ?n acea zi, ci ?i Gu SilGi, care ??i ?ncheie socotelile cu via?a ?n urm? cu o sear?, spanzurandu-se ?n a sa celul?. Despre asta ?i-o vestise pe Yu Ra ?n scrisoarea pe care ea n-o primise, o scrisoare care era scurt?, dar care spunea atat de multe lucruri ?n acela?i timp:

  ?Iart?-m?, Yu Ra, c? te-am atras ?i pe tine ?n acest jocul periculos, de?i nu ?tiam singur cum s? ies din el sau s?-mi tr?iesc via?a. De asta ?i simt c? am gre?it noi cand ne-am ?ntalnit ?i am fost de altfel e?ecul celuilalt ?n ast? via??. Un e?ec pe care am de gand s?-l corectez, c?ci… chiar n-am de gand s?-mi petrec via?a ?n aceast? celul? rece sau tarat prin tribunale, unde oricum m? vor condamna la moarte. De aceea ?i-?i spun asta acum: alege singur? ce vrei s? faci mai apoi, c?ci eu am ales deja - plec ast?zi spre Moarte, acolo unde o s? te a?tept pe veci s?-?i spun ?nc? odat? ?Te iubesc, Yu Ra!”

  ***

  ??n sfar?it s-a terminat,” murmur? Ha Na, dup? ce ie?i de pe poarta ?nchisorii. Dar, imediat ce f?cu ca?iva pa?i, se opri locului ?i, ?nchizand ochii, privi spre soare.

  Nu st?tu mult astfel ?ns?, c?ci amintirile ?i n?v?lir? ca l?custele ?n cap, amintiri despre tot ce tr?ise, dar ?i despre faptul c? ?nainte s-o viziteze pe Yu Ra mersese s?-l vad? pe SilGi, c?ruia avea de gand s?-i repro?eze tot ce tr?ise ea ?n ultimele s?pt?mani. Ajuns? ?n ?nchisoarea pentru b?rba?i ?ns? afl? cu stupoare c? Gu SilGi se spanzurase. De asta ?i marai ea dezam?git?, ?Cretin! La?!” Nu murmur? asta din cauza ei, ci pentru c? ??i d?du seama cat va suferi Yu Ra afland despre moartea lui.

  Da, lui Ha Na ?i p?rea ?nc? r?u pentru a ei prieten?, cea la care ?inuse cu adev?rat. Mai ales ?i p?rea r?u c? Yu Ra avea s? pl?teasc? pentru tot ce f?cuse SilGi ?ntr-un final, dup? ce acesta alesese moartea. De altfel… Yu Ra mereu pl?tise pentru e?ecurile iubitului, c?ci nu doar odat? fusese b?tut? sau obligat? s?-?i petreac? noaptea cu cei c?rora SilGi le datora bani. Chiar ?i a?a nu-l abandonase pentru c?-l iubea. Lui ?ns? ?i fusese atat de u?or s-o abandoneze ?ntr-un final atunci cand ?n?elese ?n sfar?it c? nu mai era cale de sc?pare pentru el.

  ?Pentru toate ?ns? exist? o pedeaps? divin?, Gu SilGi,” murmur? Ha Na ?n timp ce se ?ndrepta spre taxi-ul pe care-l pl?tise s-o a?tepte. ?Tu vei pl?ti dup? moarte, Yu Ra acum pl?te?te, pe cand eu am pl?tit deja.” Spunand aceste cuvinte, Ha Na urc? ?n taxi ?i-i ceru ?oferului s-o duc? acas?, la bunica ei, c?ci jurase c? odat? salvat? de la moarte ?i va fi b?tranei al?turi, pl?tind astfel pentru faptul c-o min?ise de atatea ori ?i c? nu doar odat? o ?n?elase pentru binele lui Park Yu Ra.

  La fel era lini?tit? ?i din alte privin?e: c? prin tot ce trecuse ?n ultima vreme pl?tise pentru toate p?catele s?var?ite, precum acela de-a fura adesea pensia b?tranei, de-a se fi ?nh?itat cu diver?i derbedei, c? ajunse s? se drogheze ?i s? bea peste m?sur? ?i c?, anume ?ntr-una din zile, cand nu se mai putuse controla, al?turi de al?i ?prieteni de pahar,” ajunser? de b?tur? r?u pe cineva, care muri ?ntr-un final, dup? multe s?pt?mani de stat ?n com?. Despre acea crim? nu aflase nimeni ?ns?. La fel nu ?tiuse nimeni c? Ha Na fusese implicat? ?n asta. Un lucru pentru care ?i mul?umise lui Dumnezeu de atatea ori, c?ci de nu, de s-ar fi aflat ce f?cuse ea ?n acea noapte, i-ar fi ?inut companie lui Yu Ra ?n celula ceea rece f?r? doar ?i poate.

  ?Bine ?ns? c? n-a aflat nimeni,” ??i spuse Ha Na ?n sinea ei. ?Oricum… am pl?tit deja pentru acele p?cate, c?ci ceea prin ce mi-a fost dat s? trec nu demult a fost de fapt iadul, cel ?n care criminalii ca mine pl?tesc pentru tot ce-au f?cut candva ?n via??.” Dup? care ??i t?cu vocea min?ii ?i privi prin geamul ma?inii la casele ?i str?zile ce fugeau ?n urma lor, str?zi pe care se ?ntamplau atat de multe crime tainice despre care nimeni n-avea poate s? afle candva…