?n diminea?a urm?toare, a?a cum ?i promisese b?tranei YeJin, SolHi merse de-i transfer? pe cont 10 mii de won. Apoi, privind ?int? la ecranul bancomatului, pe care scria cu litere mari, ?Opera?iune finalizat? cu succes,” SolHi oft?. Prelung de altfel, c?ci ?tia prea bine pentru ce serveau banii ceia. Dar, chiar dac? ?tia bine asta, n-avea ?ncotro: trebuia s?-?i accepte soarta, c?ci altceva pentru a-?i ap?ra mama n-avea ce face.
Ba chiar, ?ntr-un final, cand sim?i c?-i fugea p?mantul de sub picioare, ?ncepu s? se loveasc? u?urel ?n piept, cu pumnul strans. B?t?i u?oare, dar care ?nsemnar? atat de mult pentru ea, c?ci o ajutar? cumva s?-?i alunge acel nod ?nesuferit” care-i blocase c?ile respiratorii. Apoi, ?n ?oapt?, cu voce tremurand?, SolHi ??i spuse, ?O s? fie bine, SolHi! Va trece ?i asta! La sigur va trece, c?ci nimic nu-i ve?nic.” Numai c?, de?i ?ncerca ea s? se ?mb?rb?teze pe sine astfel, nu-i reu?ea ?i pace, c?ci acea presiune din piept se sim?ea din ce ?n ce mai bine cu fiecare gat de aer inspirat.
Din aceast? cauz? ?i sim?i dintr-o dat? nevoia s? se lase prad? plansului. Unul ?ndelung de altfel, dar care s?-i ogoiasc? sufletul. Pentru plans n-avea timp ?ns?. ?tia ?i ea prea bine asta, c?ci via?a pe care o tr?ia, la fel ca lumea care o ?nconjura, se ?nc?p??ana s-o ?ngenuncheze de fiecare dat?. La fel ca ?i datoriile, care-i ap?reau ?n cale oriunde n-ar fi privit: acas? - ?n persoana lui DooSan, care-i amintea de fiecare dat? c? ?i era datoare, ?n fa?a colegilor c?rora trebuia s? le fie sprijin, ?i chiar ?i ?n fa?a mamei ei se sim?ea datoare - pentru c?-i d?duse via??. De aceea ?i suporta ea toate capriciile b?tranei YeJin ?i-a fiului ei, care nu era bun de nimic - doar pentru ca mamei ei s?-i fie bine.
Numai c? lui SinHa ?i era din ce ?n ce mai ?r?u,” cu fiecare zi ce trecea de altfel. Asta o ?n?elese SolHi din faptul c? sunetele b?tranei se ?nte?iser? ?i la fel se m?riser? ?i sumele cerute. Sume care-i luau cumva painea de la gur?, c?ci ?ncepuse s? m?nance tot mai pu?in, doar pentru a putea face fa?? tuturor acelor ?datorii,” care ajunser? s-o asfixieze ?n ultima vreme tot mai mult ?i s-o fac? s?-?i doreasc? s? plece.
De fugit n-avea unde fugi ?ns?. Nu ?n ast? lume ?i nu ?n acea via??. Asta din cauza c? trebuia s? fie puternic?, c?ci al?ii depindeau de ea. ?n special SinHa, care, ?n marea majoritate a timpului, tr?ia ?n lumea ei, c?ci de-ar fi fost a ei mam? lucid?… poate ar fi tr?it ?i SolHi mai bine.
?Sau poate ar fi fost mai r?u,” murmur? SolHi, surprinzandu-?i acel gand. Apoi, ?ntorcand spatele bancomatului, cu pa?i har?ai?i, se porni ?n susul str?zii. Nu porni singur? ?ns?, ci cu gandurile, acele ganduri care ?i roiau ?n cap ca un stol de albine s?lbatice alungate din al lor stup de un ?intrus,” care le stricase buna oranduire a vie?ii.
SolHi ?ns?… nu era nici stupul ?i nici una din acele albine ?nfuriate ca s?-?i apere ce era al ei cu unghiile ?i din?ii. Nu. Ea era ?n acele clipe ?intrusul,” ?n propria via?? de altfel, c?ci mai tot timpul al?ii deciser? pentru ea. La fel se ?ntampla ?i ?n acele clipe cand ?ntr-adev?r nu-?i mai putea ea decide cursul vie?ii.
Dar… ?ntorcandu-se la ?datoriile” ei, SolHi oft?. ??i aduse aminte c? trebuia s? g?seasc? o alt? cale de-a ca?tiga bani, c?ci din acel salariu mizer pe care-l primea nu-i mai ajungea s-o pl?teasc? pe b?trana YeJin pentru c? avea grij? de-a ei mam?, nu-i era destul ca s? pl?teasc? tot ce SinHa ?strica,” la fel nu mai avea bani destui pentru medicamentele ei ?i-a mamei ?i… cate altele se adunaser? pe capul ei.
?i da… anume ?n acele clipe, SolHi ??i aminti c? de atata amar de vreme nu cump?rase nimic doar pentru ea. Tot ce avea se datora Minei ?n mare parte, care o sus?inuse mereu, ?n special cat SolHi ?nv??ase. ?i da… ei tot trebuia s?-i pl?teasc? SolHi, c?ci considera c? avea datorii enorme la ea, chiar dac? Pack Mina nicicand nu-i pomenise de asta.
Numai c?, tot ?n acele clipe, cand mergea pe strad? cu capul plecat ?i taraindu-?i picioarele dup? ea, SolHi ??i aduse aminte c? avea datorii ?i fa?? de ea ?ns??i. Dar, fiind prea ocupat? cu tot ce i se ?ntamplase ?n via??, uitase complet c?-i este datoare ?i ei ?ns??i. ?ns?… cum s? fac? s? se mul?umeasc? ?i pe sine nu ?tia. La fel nu ?tia cum s? scape din toate problemele care o ?nconjurau, c?ci ajunser? chiar s-o asfixieze ?n ultima vreme de-?i dorea doar s? dispar? ?i nimic mai mult.
Dar… ?A?a e ?i la al?ii,” se lini?ti SolHi dintr-o dat?. ?Ba chiar poate fi mai r?u decat simt c?-mi este mie. De aceea, SolHi, fii puternic?! ?ndur?, c?ci… toate se vor sfar?i odat? ?i odat?.”
Se min?ea ?ns? pe sine cu astfel de cuvinte. ?n acele clipe ?i ori de cate ori sim?ea c? se cutremur? pe picioare, c? doar atunci ??i aducea aminte de aceste fraze. Cuvinte care ?ntr-adev?r ?i d?deau putere, c?ci se ridica de jos, cu capul sus, ?i-?i vedea de via??, oricat de cainoas? n-ar fi fost via?a aceea cu ea. De altfel… nu avea altceva ce face. Nici cui s? se plang?, c?ci depindeau al?ii de ea, dar ea de nimeni. ?A?a cum a fost mereu,” murmur? iar SolHi, aducandu-?i aminte de tot prin ce trecuse prin via??.
Dar… ceea ce devenise ?n timp o rutin? la fel ajunse s? fie o povar? pe suflet. Una dintre acele poveri de care nu te po?i debarasa indiferent de ce n-ai face. Po?i doar s? te mul?ume?ti cu ea, s-o accep?i ca parte a existen?ei tale ?i s? mergi mai departe.
A?a f?cu ?i SolHi. Accept? acea cruce pe care trebuia s-o poarte pe umeri ?i-?i tr?i via?a a?a cum putea: se ridica diminea?a din pat, lipsit? de puteri de cele mai multe ori, ??i preg?tea un mic-dejun s?r?c?cios ca s? poat? face fa?? cheltuielilor ?i apoi mergea la serviciu. Acolo muncea cu sarguin??, c?ci a?a fusese SolHi mereu - ?i pl?cea s?-?i duc? lucrul pan? la cap?t ?i s? fie sarguincioas? ca al?ii s? nu se poat? plange c? f?cuse ceva de mantuial?. Numai c?, dup? o astfel de munc? grea, trebuia s? urmeze ?i-o mas? copioas?. Un pranz care ?n cazul lui SolHi se rezuma la un sandwich ?i cam atat, c?ci ?n multe cazuri n-avea pentru mai mult.
Ar fi putut cere de la cineva sau accepta ca al?ii s? pl?teasc? masa pentru ea. SolHi ?ns? ura asta: s? primeasc? lucruri de poman?. La fel ura ca al?ii s? pl?teasc? ceea ce manca. Din aceast? cauz? ?i ajunse ea s?-?i ocoleasc? colegii. ?n special ?n timpul pranzului, g?sind diferite pretexte doar ca s? nu fie ?n birou cand ei decideau unde s? m?nance ?n ziua aceea, iar de era ?ntrebat? mai apoi de-a mancat spunea mereu c? da, cu zambetul pe buze, c? a mancat un pranz copios ?i c?-i fericit?.
Numai c? ?i min?ea pe al?ii cu aceste cuvinte ?i la fel se min?ea ?i pe sine. Asta ?ns? n-o deranja, c?ci ei i se p?rea cinstit s? fac? asta. Dar, de?i era o tactic? excelent? ?n multe dintre cazuri, era una care nu reu?ise nicicand s?-l ?n?ele pe Kan, c?ci avea acela ?nas bun” la a sim?i minciunile lui SolHi. De aceea, de cum ??i d?dea el seama c? ea iar trecuse peste vreo mas?, o for?a de fiecare dat? s?-l urmeze ?i nu-i permitea s? plece decat atunci cand ea termina tot ce-i cump?rase el. Dar, f?cand asta, f?cea ?i sufletul lui SolHi s? sangereze tot mai mult, c?ci sim?ea ea astfel c? ale ei datorii cre?teau ?i mai mult.
Din aceast? cauz? SolHi ajunse chiar s?-l evite pe Kan. Ba chiar f?cea ce f?cea ?i ?disp?rea” pe undeva cand vedea c? vor r?mane singuri ?n birou, c?ci dac? mai era cineva acolo putea g?si cumva o scuz? ?i s? plece ?cu treburi.” Un ?iretlic pe care ?l deprinsese de cand tr?ise cu Mina, c?ci atunci, cand SolHi nu se putea angaja nic?ieri ?i n-avea cum pl?ti pentru cheltuielile ei ?i ale mamei ei, Mina fusese cea care pl?tise pentru tot. De aceea ?i se jurase SolHi c? de imediat ce va putea ?i va ?ntoarce tot ce Mina cheltuise cu ea, c?ci a?a era bine ?n opinia lui SolHi.
Ba chiar ?i reu?ise s? strang? o mare parte din banii pe care ea considera c?-i datora Minei. Numai c?, odat? ce DooSan se instalase ?n casa ei, sub pretextul c? ?ea astfel ??i pl?tea datoriile fa?? de el,” SolHi se v?zu nevoit? s? cheltuie mare parte din acei bani. Nici nu cracnise de altfel cand DooSan ?i cerea cate ceva, c?ci se sim?ea vinovat? ?i credea c? ?pl?tind” ??i va r?scump?ra cumva vina pentru ceea ce pierduse DooSan.
Dar… acel mod de a ?pl?ti pentru p?cate” rezultase unul al naibii de costisitor, c?ci Han DooSan se ?nv??ase s? tr?iasc? pe picior mare cat fusese singur ?i la fel continua s? tr?iasc? ?i dup? ce se mutase ?n casa ei. De aceea ?i se v?zu SolHi nevoit? s? g?seasc? la ?nceput alte surse de venit, ne?tiind c? mai apoi vor fi necesari acei bani ?i pentru alte ?cheltuieli.” Chiar ?i a?a se lini?tea pe sine c? era bine atata timp cat ?nc? putea ca?tiga, doar ca al?ii s? nu afle despre ale ei probleme.
Astfel, pentru a ca?tiga acei bani de care avea nevoie, SolHi se angaj? ca ?i casier? la un supermarket aflat nu departe de casa ei. Avea ?i un orar satisf?c?tor: de la 7-12 de noapte. ?Exact dup? ce termin serviciul,” ??i spuse ea cand proprietarul o acceptase s? lucreze pentru el. ??i pl?te?te cat de cat bine. M?car pe moment o s?-mi ajung? cu tot ce se cheltuie adi?ional,” iar acest gand o f?cu fericit?.
Pan? ?ntr-o zi cand Han DooSan avu grij? ca a ei bucurie s? fie de foarte scurt? durat? de altfel. Ei bine… nu f?cu el asta inten?ionat. El doar se ?ivi ?ntampl?tor” la noul ei serviciu, ?ntr-o sear?, cand v?zand c? SolHi ?ntarzia, ca de fiecare dat? ?n ultima vreme. Cum ajunse acolo? Simplu: verific? ?n aplica?ie ?i v?zu unde anume ??i ?pierdea” SolHi timpul ?n loc s? se ?ntoarc? acas? ?i s? aib? grij? de el.
Ajuns ?n supermarket ?ns?… surpriz?: DooSan afl? nu doar c? SolHi avea o ?nou? slujb?,” dar mai d?du ?i peste ca?iva pu?tani, care se credeau super inteligen?i, ?i care intraser? ?n acea sear? ?n supermarket cu gand s? ?profite, c?ci casiera era doar o muieru?c? proast?, incapabil? s? le fac? fa?? de una singur?.” Din aceast? cauz? ?i c?r?b?nir? ei ?n san tot ce putur?, ca mai apoi s? mai aib? tupeul s? se apropie de tejghea ?i s? cear? ?i ?ig?ri pe gratis.
SolHi, care ?tergea ?n acele clipe tejgheaua cu o carp? ud?, o f?cu pe surda. Apoi, v?zand c? pu?tanii insistau, ceru plata pentru ce aveau ei prin san ?i prin buzunare. Dar, ?n loc de bani, primi un pumn ?n tejghea ?i auzi mai apoi rasete din partea celorlal?i.
Nu raser? ?ns? to?i, c?ci cel ce lovise tejgheaua url? cat de curand la ea, ?O faci acum pe de?teapta?”
?De ce ?i nu dac? pot?” I-o ?ntoarse SolHi sec.
O remarc? care-l f?cu pe individ s? spumege la propriu. Din aceast? cauz? ?i se burzului la ea cat de curand, ?Atunci… cred c? pot ?i eu s?-?i aranjez mutra asta de ?inteligent?.” Atat de bine de altfel ?ncat nici maic?-ta n-o s? te mai recunoasc? dup? asta.”
Asta… chiar c-o ?nfurie pe SolHi, c?ci auzindu-l pe individ men?ionand-o pe SinHa ?i mai ales c-o amenin?ase pe ea, detectiva, tranti cu carpa de tejghea, f?cand s? r?sune supermarketul. Apoi, cand ochii ?i devenir? cei ai unei fiare, sc?p?rand, privi ?int? la ??ndr?zne?” ?i-i ?uier? printre din?i, ?Iar tu ai face bine s? n-o mai faci pe de?teptul ?i s? pl?te?ti pentru ce-ai luat. De nu… ai dat de dracu.”
Astfel de cuvinte ?ns? ?i f?cur? pe indivizi s? pufneasc? ?n ras cat de curand. Ba chiar se puser? ei cu adev?rat ?ndr?zne?i, c?ci unul dintre ei, cat ceilal?i ?i baraser? calea lui SolHi s? nu se apropie de el, s?ri peste tejghea. Dup? care c?r?b?ni ?n san mai multe pachete de ?ig?ri ?i alte m?run?i?uri pe care le considerase ?absolut necesare,” pentru care erau siguri c? n-aveau s? pl?teasc? dup? aceea.
Numai c?, ?n clipa ?n care se preg?teau s? plece, d?dur? nas ?n nas cu DooSan, care tocmai intra pe u??. Asta ?i puse un pic ?n ?ncurc?tur?, c?ci nu se a?teptaser? s? intre un b?rbat acolo. Mai ales s-o apere pe chelneri??, c?ci observar? mutra acr? a lui DooSan, ?n timp ce privea la SolHi. Dar, cat de curand, izbucnir? ei ?n ras cand unul dintre tineri spuse, ?Opa, iaca ?i barza ?ntr-un picior!”
Asta cu ?barza” era despre DooSan, care se sprijinea ?n acele clipe ?n carj? dup? ce sc?p? ?n sfar?it de ghips. O glum? la care ar fi ras dac? ar fi fost ?ntre prieteni, dar care-l f?cu s? strambe din nas auzindu-i pe ?muco?i” vorbind astfel despre el. Dar, ?n loc s? se certe cu ei mai apoi, doar le spuse surazand, ?Dac? a? fi ?n locul vostru a? asculta ce spune ?barza” acum ?i-a? l?sa ce-am prin buzunare la locul lor sau a? pl?ti. ?n caz contrar… d? Nuna de voi ?i v? sfa?ie mai r?u decat un caine.”
?Gura nu vrei s? ?i-o ?ii ?nchis??” ?i ?uier? ?boss-ul” printre din?i.
?Dac? zici,” r?spunse DooSan nep?s?tor. Dup? care se d?du din calea lor, iar tinerii se gr?bir? s? plece. Apoi, c?scand dulce, DooSan privi la SolHi, care-l str?fulgera cu privirea ?n acele clipe, ?i-i spuse, ?Chiar ?i la?i s? plece? Nepedepsi?i?”
SolHi, mai furioas? din cauza lui c? ap?ruse acolo decat c? fusese deposedat? de lucruri din supermarketul pe care-l ap?ra, ?i ?uier? dintr-o dat? printre din?i, ?De nu vrei s? pl?te?ti tu pentru oalele sparte de al?ii, ??i sugerez s?-?i ?ii limba dup? din?i.” Dup? care, lovind carpa ceea ud? de bra?, trecu pe lang? el. ?nainte de-a ie?i din supermarket ?i spuse lui DooSan f?r? s?-l priveasc?, ?P?ze?te locul pan? vin, barz?! ?i… de dispare ceva de-aici, jur c? ?ncerc arma asta letal? ?i pe spatele t?u.”
DooSan surase auzind astfel de vorbe ?mari” din gura ei. Apoi, ?ntorcandu-se spre u??, o v?zu pe SolHi f?cand la dreapta, ?ncotro se ?ndreptaser? ?i pu?tanii. ?Azi pe cineva la sigur o s?-l m?nance pielea,” murmur? el vesel. Dup? care se apropie de un scaun pe care se a?ez? cat de curand, c?ci barz?-barz?, dar nu era el din cele obi?nuite s? stea prea mult timp ?ntr-un picior.
***
Dup? ce ie?i din supermarket, SolHi merse ca?iva metri pan? ajunse la o r?scruce de drumuri. Acolo f?cu iar??i la dreapta, ajungand ?n cele din urm? pe o str?du?? ?ngust? ?i prost luminat?. De ?naintat ?ns? nu ?naint?. Doar se opri ?i ascult? cu aten?ie acea mic? ciorov?ial? a pu?tanilor, care nu puteau ?mp?r?i ?ntre ei prada.
?D?-mi ?i mie o ?igar?,” ?i spuse o piticanie unuia care abia ajungea la 1.5 metri ?n?l?ime, dar care se credea deja suficient de matur pentru a ?ine ?igara ?ntre degete.
?Parc? nu fumai?” ?i r?spunse acesta primului.
?Nu fumam eu, dar… dac? tot e pe gratis, de ce s? nu ?ncerc ?i eu?!” Spuse piticania. Apoi, cu man? tremurand?, de?i ?ncerca s? par? sigur pe el, apuc? ?igara din mana prietenului. Numai c? nu apuc? s?rmanul s-o duc? la gur?, c?ci o piatr?, aruncat? de nic?ieri ?i care-l lovi cu putere ?n cot, ?l for?? s-o scape din man?.
Din cauza pietrei celeia, piticania url? ca din gur? de ?arpe. Ba chiar se ?ndoi ni?el ?i scra?ni din din?i. Apoi privi spre col?ul str?zii, de unde SolHi se apropia de ei la pas lent ?n timp ce se juca cu acea carp? umed? pe care o lovea u?urel peste palm?. ?Nu ce, juc?m ?i noi un joc?” ?ntreb? ea orecum ?n batjocur?.
?Javr?,” ?i ?uier? piticania printre din?i. ?Chiar c-ai dat acum de dracu,” spuse el furios, c?ci ?nc? sim?ea furnic?turi ?n mana dreapt? dup? lovitura ceea.
?Dac? zici,” nu se l?s? SolHi mai prejos. ?Numai c?, ?tii, piticanie, javrele uneori au col?i ascu?i?i. Cine ?tie, dup? piatra ceea po?i s? te alegi nu doar cu cotul r?nit, ci ?i cu ni?te din?i ?nfip?i ?n partea moale.”
Boss-ul rase auzind-o pe SolHi vorbind astfel. Apoi se ridic? de jos, arunc? ?igara fumat? pe jum?tate doar, lovind-o cu degetul, ?i, ?ndreptandu-se de ?ale, privi ?int? la SolHi, ranjind ciudat. Ba chiar ?i spuse, ?Totu?i javrele pot fi ?i dresate. ?n caz contrar, degeaba au fost aduse pe lume.”
Fu randul lui SolHi s? rad?. Se lini?ti ?ns? ?i se ?ncrunt? ?n clipa ?n care individul scuip? cu dezgust ?ntr-o parte, ?n timp ce-i tot arunca ocheade. Apoi, strangand cu putere carpa ceea ?n mana dreapt?, SolHi privi ?n jur s? vad? dac? nu-s martori pe acolo ?i-i spuse, ?Nu ?tiam c? javrele n-au dreptul s? se nasc? pur ?i simplu pe lume. La fel ca ?i femeile. Ori… o fi cumva interzis?”
?Interzis nu e,” se puse boss-ul filozofic. ?Da iaca e o problem? cand n-ai deloc minte.” Apoi, ranjind ca un prost, porni spre SolHi, dezmor?indu-?i bra?ele ?i gatul ?i fiind absolut convins c? ?n seara aceea o ?nva?? minte pe acea ?javr?,” care avuse tupeul s?-i deranjeze.
Numai c? lec?ia pl?nuit? pentru al?ii fu ?nv??at? de el, c?ci, imediat ce ajunse la doar doi pa?i de SolHi ?i se preg?tea s-o loveasc?, primi el o lovitur? cu carpa ceea umed? ?n piept. O lovitur? care duru ca naiba, la fel ca ?i cele sim?ite pe bra?e, abdomen, fa?? ?i gat.
De altfel nu doar el suferi ?n seara aceea. Acela?i lucru li se ?ntampl? ?i tovar??ilor lui, c?ci, imediat ce-?i v?zur? prietenul la ananghie, nu fugir? s?-?i scape pielea, ci se avantaser? asupra lui SolHi. O idee proast? de altfel, c?ci nu se a?teptaser? ca o ?muiere” s? lupte atat de bine. De aceea ?i se v?zur? cat de curand stand ?n genunchi ?n fa?a ei, cu maine dup? ceaf? ?i bomb?nind sub nas, ?Promitem c? nu mai facem.”
Astfel ?i g?si poli?ia la doar cateva clipe dup? ce SolHi ?i puse pe pu?tani cu botul pe labe. Dar, de?i DooSan f?cuse asta ca s-o ajute pe ea, SolHi nu fu deloc mul?umit?. De aceea ?i ?i ?uier? apoi printre din?i ?n timp ce se ?ntorceau deja spre cas?, ?Era absolut necesar s? chemi poli?ia?”
?De ce ?i nu?” R?spunse DooSan calm, c?scand dulce. ?Dup? fapt? ?i r?splat?.”
?Erau doar ni?te pu?ti,” marai SolHi la el, mutand punga cu lucrurile ?confiscate” dintr-o man? ?ntr-alta, a ei plat? pentru ?trud?” de altfel, c?ci fusese concediat? chiar ?n acea sear?.
Auzind-o vorbind astfel, DooSan se opri. Apoi, ?ntorcandu-se u?or spre ea, o privi ?int? o vreme. V?zand ?ns? c? SolHi nu-?i ferea deloc privirea, ba chiar c? era pe cale s?-l ?nve?e ?i pe el minte pentru c?-?i b?gase nasul ?n treburile ei ?n seara aceea, se urni iar din loc ?i spuse, ?Doar… s? zicem c? astfel m-am r?zbunat pentru ?barz? ?ntr-un picior.” Nu mi-a pl?cut mie s? fiu numit astfel.”
?Aga, ?i pentru c? ?ie nu ?i-a pl?cut s? fii insultat de ni?te pu?tani eu am fost concediat?. Ba chiar ?i f?r? plat?, c?ci asta… e doar o parte din ce-mi datora,” ?i spuse ea ?afnoas?.
Unauthorized use: this story is on Amazon without permission from the author. Report any sightings.
?N-ai decat s? te ?ntorci maine ?i s?-i ceri ?i restul.”
?Dup? tot circul pe care l-ai organizat tu chemand poli?ia? M? ?ndoiesc c? primesc ceva. Ba mai mult, am impresia c? ajung de rasul curcilor de se afl? c? detectiva de la Omucideri a fost jefuit? de ni?te pu?tani.”
?Atunci… trebuia s? nu-i la?i s? plece cu prada.”
??i a? fi f?cut-o, dac? o anumit? barz? ?ntr-un picior nu mi-ar fi ap?rut la orizont.”
?Vrei s? spui acum c?-i vina mea?”
?A cui dac? nu a ta? A mea cumva?”
?Da,” r?spunse DooSan sigur pe sine. ?De ce? Simplu: pentru c? nu e?ti ?n stare s?-?i alegi priorit??ile. Mai ales: ce mama naibii f?ceai tu ?n supermarketul cela?”
?Lucram?”
?Da, da, ?i eu care crezusem c? doar intrasei dup? carne ?i ai f?cut o fapt? bun? stand de ?ase pentru pu?tani.”
SolHi marai u?or auzindu-l vorbind astfel. ?Bine c? le ?tii tu pe toate,” spuse ea ?ntr-un final, trecand pe lang? dansul.
Se opri ?ns? locului cand DooSan o ?n?f?c? de bra?. Apoi, aplecandu-se u?or spre ea, ?i spuse surazand, ?Job-urile part-time se caut? dup? studii, draga mea. A?a c?, data viitoare cand ai nevoie de extra-cash, n-ai decat s?-mi spui. ??i g?sesc eu ceva pe ?specialitate.”
?Precum slujba de asistent? medical??” Nu se l?s? SolHi intimidat?.
?M?car de la aceea aveai satisfac?ie ?i nu te alegeai doar c-o pung? cu… nimicuri la final,” ?uier? DooSan printre din?i, pornind mai departe.
?Nu mai spune. ?i cu ce satisfac?ii m-am ales m? rog dup? ce am avut grij? de tine? Cu dureri de cap?”
?Dureri de cap cu chip frumos?!” Surase DooSan, privind-o.
SolHi ?ns? se ?ncrunt?, ?De vorbeai acum despre tine, s? ?tii c? ai gre?it adresa, scumpul meu. De ce? Pentru c? nici nu e?ti tu frumos ?i nici ?dulce” cum vrei s? pari. Doar un lup ?n pielea mielului.” DooSan stramb? din nas. ?Nu, nu, nu-mi f? mie acum mutra asta acr?, f?cand-o pe nevinovatul. ?tiu eu ce zic. Sau ce, o s? negi c? din cauza ta cheltui zilnic sute ?i sute de woni pe… carne ?i alte nimicuri pe care tu le ?nghi?i pe nemestecate?”
?Ei, nici chiar a?a. Doar nu-s… gaur? f?r? fund. Doar… m?nanc mai mult.”
Din cauza celor spuse de DooSan ?i mai ales din cauza ?inocen?ei” lui, SolHi pufni ?n ras. Un ras cristalin de altfel, din toat? inima, care-l ?nc?lzi cumva pe b?rbat pe din?untru, c?ci sim?ea c? m?car astfel o f?cea fericit?. ??i ?terse ?ns? cat de curand ranjetul de satisfac?ie de pe fa?? cand SolHi se opri brusc din ras ?i-i spuse, ?uierandu-i cuvintele practic ?n fa??, ?Nu doar m?nanci mult, scumpule, ci ?nghi?i gogal?-gogal? ca lupul din poveste. Sau… ai uitat cumva cat ai ?nfulecat acum cateva seri? Direct de pe gr?tar de altfel. Ba chiar ai mai dat ?i altora peste man? cand au ?ncercat s? guste din carnea ceea.”
Se trase ?ns? SolHi brusc ?n spate ?n clipa ?n care DooSan f?cu un pas spre ea ?i apoi se aplec? u?or peste ea, de parc? ar fi vrut s-o s?rute. O mi?care care-o f?cu s? se plece pe spate ?i chiar s? sughi?e ?ntr-un final. ?Ce acuma?” ?ntreb? ea mirat?.
?Nimic. Doar… m? gandeam la acest ?scumpule” pe care l-ai spus azi de dou? ori deja. S? fie un semnal?”
?Semnal? Pentru ce?” Se balbai ea.
??tiu ?i eu?! Poate nu semnal, dar… invita?ie?! La ceva mai mult?”
?Ia,” strig? SolHi dintr-o dat?, ?mpingandu-l u?or de lang? ea. ?Nu s?ri calul, c? n-am ascuns eu nimic ?n cuvintele spuse. Doar… era un cuvant ales la ?ntamplare. Ironic spus de altfel. ?i… de n-ai sim?it ironia e deja problema ta.”
DooSan rase. ?Prea te ?ncurci acum ?n explica?ii, scumpo. Dar… fie pe a ta: de nu vrei s? recuno?ti c? acel ?scumpule” era cumva romantic spus, atunci po?i ?i s? nu recuno?ti.” Dup? care ?i ?ntoarse spatele ?i, surazand, se porni spre cas?. ?Oricum, mai devreme sau mai tarziu o s? aflu eu sensul ascuns al celor spuse. ?i atunci…”
Se opri locului sim?ind c? SolHi nu-l urma. De altfel avea perfect? dreptate, c?ci, ?ntorcandu-se ?i privind ?n urm?, o v?zu stand locului ?i privind ?int? la fa?ada unui motel prin fa?a c?ruia treceau. Un motel ca multe altele ?n opinia lui DooSan, dar unul special ?n cea a lui SolHi, c?ci ea ?tia prea bine acel loc.
?i ?tia SolHi acel motel nu pentru c? ar fi petrecut mult timp acolo, ci pentru c?-l v?zuse de atatea ori ?n drum spre cas?. Astfel aflase c? era un loc special ?n care puteau ?nnopta doar clien?ii cu buget redus ?i de asemenea nu se primeau cupluri pentru cateva ore sau pentru o noapte. ?i, chiar dac? asta nu-i aducea prea mult profit, proprietarul nu schimb? acele reguli, c?ci… ?E atat de lini?te aici,” murmur? SolHi dintr-o dat?, de parc? ar fi rostit gandurile proprietarului, care decise acele reguli pentru proprietatea sa.
?Ce anume?” Se interes? DooSan, apropiindu-se de ea.
?Nimic important. Doar… m? gandeam la cat de lini?te poate fi aici, ?n special noaptea,” murmur? SolHi oarecum ?ncurcat?, c?ci chiar nu voia s?-i dea de ?n?eles lui DooSan c? ar fi preferat lini?tea ?n locul acelei vie?i nebune pe care o tr?ia. Apoi, gr?bind pasul, SolHi trecu pe lang? el ?i se ?ndrept? spre cas?, luand cu ea acea dorin?? de-a tr?i ?n lini?te ?i gandurile despre cum ar fi s? tr?ie?ti o via?? astfel… f?r? griji.
***
La cateva zile dup? ?ntamplarea cu supermarketul, SolHi ??i g?si o alt? slujb?. Una pe care o g?si ?ntampl?tor ?n timp ce se ?ntorcea de la spital, unde o interogase pe Ha Na, care ?n sfar?it ??i venise ?n fire dup? s?pt?mani ?n care fusese ?n com?. Astfel, mul?umit? c? stransese destule dovezi ?mpotriva lui Park Yu Ra ?i a lui Gu SilGi, SolHi decise c? o plimbare pe jos pan? la Procuratur? n-o s?-i fac? niciun r?u. ?i chiar fu un gand bun asta, c?ci, ?n timp ce mergea agale pe strad?, bucurandu-se din plin de vremea frumoas?, i se ?nman? un flutura? pe care st?tea scris cu litere m??cate, ?Part-time job. Prezen?? zilnic? nu obligatorie.”
?Exact de ce am nevoie,” spuse SolHi zambind ?i gandind c? ?n sfar?it pusese mana pe g?inu?a cu ou? de aur. Numai c? ?n via?? doar ?oarecele ?n capcan? prime?te ca?caval ?i acela nu pe gratis. La fel se ?ntampl? ?i cu SolHi, c?ci acea ?munc? ideal?” rezult? a fi una destul de grea - c?ratul unor cutii mari ?i grele, ce adesea ducea la accident?ri ?n randul muncitorilor ilegali, ?accident?ri” care nu erau niciodat? raportate din cauza c? muncitorii nu-?i permiteau acest lux.
??i permise ?ns? SolHi luxul ?sta, c?ci chiar nu putea ea suporta s? priveasc? doar cum al?ii ??i b?teau joc de oameni. De aceea, chiar dup? prima zi de munc?, ?denun??” acea afacere lui Kan, iar detectivul, cum era din cei care nu-?i puteau ?ine prea mult limba dup? din?i, ?i spuse lui Yu. Dup? Yu afl? ?i DooSan, care ?ncepu imediat a tuna ?i fulgera, c?ci acel nou ?loc de lucru” al lui SolHi i se p?ruse cu adev?rat riscant, c?ci… ?Cum naiba s? te aventurezi ?n astfel de locuri f?r? s? fii sigur? c? te ?ntorci teaf?r??” ?i strig? el de ?ndat? ce afl? de asta.
?Vrei s? nu strigi?” ?i spuse atunci SolHi furioas?. ?N-am f?cut decat s?… caut de lucru.”
?Ai fi putut s?-mi spui mie de asta.”
?Pentru ce? Ca s? strigi la mine cum faci acum?”
?Ba nu. Te-a? fi ajutat s?-?i g?se?ti ceva decent. Deloc periculos ?i nu…”
?De n-a? fi f?cut asta, pe la spatele t?u cum sugerezi acuma, n-am fi aflat ?n veci prin ce trec de obicei acei bie?i oameni. A?a c?, ?n loc s? m? cer?i pentru nimicuri, ar trebui s?-?i pui mintea ?n mi?care ?i s? faci un plan bun cum s? sc?p?m de ei.”
Un plan pe care DooSan ?l f?cu cat de curand, c?ci chiar a doua zi dup? ce SolHi le spuse despre locul cela, se prezentar? ?n fa?a depozitului pentru ai prinde ?n flagrant pe f?pta?i. Dar, de?i ajunser? ei acolo, nu-i puteau s?lta pur ?i simplu, c?ci erau necesare dovezi, contundente de altfel ?i nu din acelea c? ??eful” url?. De fapt ??eful” de la depozit urla ?i ?n acele clipe. St?tea chiar ?n fa?a depozitului ?i-i striga unuia din muncitori, care sc?pase pe jos o cutie, iar hainele, ?nf??urate bine ?n celofan, se ?ntinser? pe jos, c?-i prost ?i nu ?tie a lucra. Ba chiar ?l ?i lovi acela pe muncitor. DooSan ?ns? consider? a nu fi de ajuns ca s?-i bage la r?coare.
V?zand ?ns? comportamentul ??efului” ?i cum erau trata?i muncitorii acolo, DooSan privi la SolHi, maraind ca cainele la ma??, ?Unde anume ziceai c-ai g?sit acest cuibu?or de rai? ?n timp ce ?ncercai s? afli ce-i via?a cumva?”
???i ba?i acum joc de mine?” Se burzului SolHi la el.
?Eu? Deloc. Spuneam doar lucrurilor pe nume.”
?Atunci… n-ave?i decat s? le spune?i ?n gand, c?ci… nimeni n-are nevoie de p?rerile dvs, procuror Han,” ?i d?du SolHi de ?n?eles c? comentariile lui o cam c?lcau pe coad? ?i s-ar fi putut termina r?u de n-ar fi t?cut el.
DooSan ?ns? nu se lini?ti, c?ci chiar n-o putea ?n?elege. Mai ales nu putea ?n?elege el cum ?i reu?ea lui SolHi s? se bage de fiecare dat? ?n probleme. ?De parc? le-ar c?uta cu lumanarea,” gandi el. F?cu ?ns? ochi mari de uimire cand o auzi pe SolHi spunandu-i lui Yoon Suk:
??ine, scumpe so?ior!” Dup? care ?i d?du tan?rului o mic? cutioar?.
?So?ior?” ?uier? DooSan printre din?i chiar la urechea ei. ?Am pierdut noi vreun eveniment important cumva?”
?Da… atacul extratere?trilor asupra Planetei P?mant,” i-o ?ntoarse SolHi t?ios. V?zand ?ns? c? ochii lui DooSan ?ntr-adev?r sc?p?rau de furie, schimb? tonul ?i subiectul de altfel, ?Doar… camuflaj. Sau ce… barz?, intri tu cu mine ?n depozitul cela dup? dovezi?”
?Nu. Desigur c? nu. Doar… nu-s prost s? car cutii. ?i las clasei muncitoare aceast? onoare.”
?Dac? ?clasa muncitoare” era despre mine acuma s? ?tii…”
?Vre?i s? termina?i cearta?” ?i apostrof? Kan pe cei doi. ?C?ci… nu ?tiu voi, dar noi ?ncerc?m s? lucr?m aici. ?n caz c? nu coincidem ?n asta, n-ave?i decat s? pleca?i ?i s? v? certa?i ?n alt? parte.”
Interven?ia lui Kan fu cat se poate de oportun?, c?ci DooSan ?i SolHi ?nchiser? ?n sfar?it gurile ?i se concentrar? pe treab?. La fel f?cu ?i Yoon Suk, care, luand din cutia dat? de SolHi o peruc? ?i-o pereche de must??i, se chinui s? ?i le pun?. Avu ?ns? nevoie de ajutorul ei, ceva care-l f?cu pe DooSan s? se mi?te nervos pe scaunul din spate unde ?edea, sim?ind c? gelozia ?l rodea cumva pe din?untru.
Se ?calm?” ?ns? el rapid ?i privi ?n stanga observandu-i pe Kan ?i Yu, care erau ?i ei pe bancheta din spate, sfredelindu-l cu privirea, c?ci lor li se p?ruse chiar curioas? reac?ia lui DooSan. Dar, cand acesta ??i drese glasul ?i privi prin geam afar?, cei doi schimbar? priviri ?i suraser?. Discret de altfel, c?ci nu-?i doreau s? se ia la har?? cu procurorul pentru ?aluzii indiscrete,” care li se ?nvarteau lor pe limb?. Preferar? s? lase aluziile celea pentru mai tarziu, cand ar fi fost momentul oportun.
?i f?cur? bine c? nu spuser? ei nimic. T?cur? chiar ?i dup? ce SolHi ?i Yoon Suk ie?ir? din ma?in? ?i se ?ndreptar? spre depozit. Numai c?, dup? cum ?i era firea lui Kan, ner?bd?tor de altfel, nici limba dup? din?i nu ?i-o putu ?ine mult? vreme. De aia ?i se apropie mai mult de DooSan ?n cele din urm?, spunand aproape ?n ?oapt?, ?Am putea ?ti ?i noi de ce detectiv Ian ??i caut? ad?ug?tor de lucru cand voi doi tr?i?i ?mpreun? ?i n-ar fi avut nevoie?”
?n locul lui DooSan r?spunse Yu, care url? cat de curand ?n urechea stang? a detectivului, ?Ce? Detectiv Ian ?i procuror Han tr?iesc… ?mpreun??”
??i ?inu inspectorul limba dup? din?i ?ntr-un final cand Kan ?l privi chiora?. Apoi, ?a?aind u?or printre din?i, Kan ?i spuse, ?Mai atent cu urletele la urechile mele c-o s? m? la?i surd. ?i… nu ?n?eleg de ce reac?ionezi astfel, cand ?tiai prea bine ce se ?ntampl?. Doar i-am v?zut ?mpreun? d?un?zi.”
?Ne-a?i v?zut? Unde m? rog?” ?ntreb? DooSan, ?inandu-?i bra?ele cruci? pe piept.
??n parcarea procuraturii. Destul de dr?g?sto?i de altfel,” ?i spuse Kan, surazand ciudat. ??i, de n-a?i fi vrut s? v? da?i de gol, ar fi trebuit s? nu veni?i ?mpreun? la serviciu.”
?De parc? de voi ar putea lumea ascunde ceva,” spuse DooSan sec. Dup? care deschise o sticl? de ap?. ?nainte de-a bea ?ns?, spuse, ?Oricum… America n-a?i descoperit-o voi acum. Da, eu ?i SolHi tr?im ?mpreun?. Dar… doar tr?im. Nimic mai mult. Fiecare cu finan?ele lui. ?i… de SolHi a ales s?-?i ia ceva ad?ug?tor de lucru a fost f?r? ?tirea mea. Oricum nicicand nu m? ?ntreab?. Mai ales ce ?ine de astfel de lucruri.”
Se ?nec? cat de curand cu apa ceea cu care ?ncercase s?-?i r?coreasc? sufletul cand Kan ?l ?ntreb?, ?Sunte?i Alfons cumva?”
?Ce? Alfons?” Url? DooSan la el, ?n timp ce-l privea cu ochii cat cepele.
?Da. A?a parc? li se spune celor care tr?iesc pe spinarea femeilor,” continu? Kan s?-l tachineze.
?Ia, detectiv Kan, m? jigni?i acum. Cand am tr?it eu pe spinarea cuiva? Eu doar…”
?Cine pl?te?te chiria?” Nu se l?s? detectivul mai prejos.
?Nu… SolHi!”
?Mancarea cine o cump?r?… dumneavoastr? sau detectiv Ian?!
?Sol…Hi?! Cred…!”
?Atunci e clar! Sunte?i Alfons, procuror Han. ?i… s? ne concentr?m mai bine pe treab?. Chestiile personale v? apar?in,” spuse Yu ?n glum?. Dup? care, surazand, c?ci vedea bine mutrele f?cute de DooSan, care nu gustase deloc gluma ceea, se uit? cu Kan prin fereastr? la SolHi ?i Yoon Suk, care tocmai ie?eau din depozit ca s? ia alte cutii grele s? le care ?n?untru.
***
?A naibii de grele ce sunt,” bomb?ni Yoon Suk, cand el ?i SolHi se opintir? s? ridice cele dou? cutii grele pe unul dintre rafturi. ?Po?i s?-?i rupi spatele nu alta,” continu? el ar??gos. ??i, dac? sincer, numai tu po?i g?si astfel de slujbe, sombe.”
?Vre?i s?-?i ?ii gura?” ?l apostrof? SolHi. ?N-am de gand s? fiu prins? ?n flagrant. A?a c?… so?ioar?, nu sombe.”
?Da ?tiu eu ?tiu. Totu?i… chiar nu pot eu ?n?elege cum ai putut lucra aici cateva zile ?i ?n astfel de condi?ii inumane.”
?Nu cateva zile, dar doar o zi. ?i… poate pentru tine or fi condi?ii inumane de lucru. Pentru al?ii ?ns? e un mod de-a ca?tiga o bucat? de paine. A?a c?… ai face bine s? nu te plangi pe nimicuri, cand…”
?Hei, voi doi,” le strig? dintr-odat? supervizorul, v?zandu-i atat de apropia?i. Apoi, cat se apropie ?n fug? de ei, strig? iar, ?A?i venit cumva la odihn? aici? De asta v? ?u?oti?i?”
Strig?tul supervizorului ?l f?cu pe Yoon Suk s?-?i plece ?umil” capul. Apoi, cu glas stins, ?i spuse, ?Doar… ?i spuneam so?iei s? fie atent?, c?ci cutiile sunt destul de grele ?i-?i poate rupe spatele.” Dar, de?i p?rea atat de umil, marea dorin?? a detectivului era s?-i ard? una zdrav?n? supervizorului ca s? nu mai urle acela atata, mai ales pentru nimicuri.
T?cu ?ns? la ?ndemnul lui SolHi, care-i d?du un ghiont ?n spate. ?i f?cu bine, c?ci ?i a?a ??ndr?zneala” lui de-a r?spunde ?l ?nfuriase pe supervizor. ?N-are decat s?-?i caute altceva de lucru dac? i-i greu aici,” strig? acela. ?Nimeni n-a chemat-o aici. Singur? a venit. A?a c?, dac? e aici, s? munceasc? nu s? stea de vorb?. ?i acum… ?ntoarce?i-v? naibii la treab?!”
?Da, ?efu!” Murmur? SolHi, plecandu-?i u?or capul. Apoi, ?mpingandu-l pe Yoon Suk u?or de la spate, c?ci sim?i c? acela era pe cale s?-i ard? una idiotului din fa?a lui ?n moalele capului, se ?ndreptar? ?n doi spre u??.
Yoon Suk ?ns? nu se calm?, ci-i spuse lui SolHi, cand erau deja afar? ?i supervizorul nu-i mai vedea, ?Ce i-a? mai pl?ti ?stuia dup? merit de-a? avea ?ansa.”
?Crezi c? eu nu? Dar… nu-i momentul. ?i… s? mergem, c? c?pc?unul e iar pe faz?,” spuse ea, ar?tand cu capul spre u?a depozitului, unde supervizorul ap?ruse cat de curand.
La jum?tatea drumului ?ns?, ?n timp ce c?rau ?n doi o mare cutie, se oprir? cand v?zur? c? unul dintre muncitori ?ngenunche din cauza unei dureri de ?ale. Astfel, nemaiputand ?ine cutia ceea dreapt?, ?i c?zu peste man? cand ?ncerc? s? se sprijine cu ea de p?mant ?i s? nu cad?. Din aceast? cauz? ?i url? de durere s?rmanul, iar cutia c?zu pe-o ran?, ?aruncand” hainele din ea.
Dar, de?i v?zur? cu to?ii ce i se ?ntamplase acelui muncitor, majoritatea ??i v?zur? de treab?. Doar un b?tran se apropie de cel r?nit ?i-l ?ntreb? de-i bine.
?Nu, sombe,” ?i spuse r?nitul. ?Cred c? mi-am rupt ceva la spate. Doare ca naiba.”
?Cred ?i eu. Dar… rabd? pu?in. Chem eu pe cineva. M?car s?-i spun supervizorului s? aduc? pe cineva s? te vad?.” Dar, de?i se apropie de supervizor ?i-i spuse ce i se ?ntamplase celuilalt, acela nici nu vru s? aud?. Ba chiar ?i strig? b?tranului s?-?i caute de treab? de are nevoie de bani la sfar?itul zilei.
Comportamentul grosolan al supervizorului ?l scoase ?ns? pe Yoon Suk din s?rite. De aceea ?i-o ?ntreb? el pe SolHi cat ei puser? cutia ceea pe raft, ?Filmezi?”
?De cand am intrat. De ce ?ntrebi?”
?S? m? asigur c? punerea mea ?n scen? n-o s? fie dat? uit?rii prea u?or.”
?Ce mama naibii pui la cale?” ?l ?ntreb? SolHi, ?ncruntandu-se.
?O s? vezi. ?i… ah, cat a? fi vrut eu s? nu se ajung? la asta. V?d ?ns? c? o s? fie nevoie. La fel cum o s? am nevoie s? fii azi o actri?? dat? naibii.”
?Actri??? Despre ce mama naibii…?” ?nghi?i s?rmana ?n sec cand Yoon Suk, nici una nici dou?, s?ri ?n fa?a ma?inii de stivuit cutii.
Nu fu ?ns? lovit din plin din cauza c? ?oferul stivuitoarei, om experimentat, v?zand c? Yoon Suk ?i s?rise ?n fa??, trase brusc de volan spre stanga, ?ncercand s?-l evite. Chiar ?i a?a, din cauza mi?c?rii bru?te, cateva cutii c?zur? de sus ?i-l lovir? pe Yoon Suk ?n spate, trantindu-l la p?mant. Asta din cauza c? n-avuse timp s?rmanul s? se fereasc?. Dar, de?i cutiile nu erau din cele grele ca s?-l striveasc?, tot se alese cu un um?r luxat din cauza contactului cu solul, ceva care-l f?cu s? icneasc?.
Pe SolHi reac?ia lui o f?cu s? maraie ?nfuriat? sub nas, ?Te ?nv?? eu minte dup? asta.” Apoi, ?n?elegand totu?i pentru ce recurse Yoon Suk la acel act ?eroic,” SolHi se apropie de ?so?” ?i ?ncepu a boci ?n gura mare, cerand tuturor s? se cheme ambulan?a c? de nu r?mane v?duv? ?nainte de vreme.
Bocetele ei, auzite ?n casc? de cei trei din ma?in?, ?i f?cur? s? se priveasc? uimi?i. Apoi, ?n?elegand c? ceva grav se ?ntamplase, s?rir? practic din vehicul, iar Kan, care strangea ?n man? ra?ia, le d?du de ?tire celorlal?i c? e timpul s? p?trund? ?n depozit.
Pan? s?-i salveze ceilal?i ?ns?, SolHi se v?zu nevoit? s?-?i continue teatrul. Chiar ?i a?a, ?n timp ce se aplec? spre Yoon Suk, s? verifice de ?la ?respira,” ?i ?opti la ureche, ?E?ti bine?”
?Da,” r?spunse el abia auzit. ?Doar um?rul luxat. Cred.”
?Atunci o s? tr?ie?ti. ?ntre timp f?-o pe mortul,” ?i ceru ea, cand ?l v?zu pe supervizor apropiindu-se ?n vitez? de ei ?i urland la muncitori s? se ?ntoarc? la lucru.
Ba chiar se v?zu nevoit? s?-l ?mping? pe Yoon Suk cu for?a spre podea, cand ??i d?du seama c? acela ridicase capul ?i se uita ?n jur. Astfel… se alese s?rmanul ?i cu un cucui, nu doar cu um?rul r?nit. Dar… s? se plang? n-avu cand, c?ci, cat de curand dup? asta, se isc? o h?rm?laie de-ai fi vrut s-o rupi la fug? nu alta, cand ?n depozit intrar? masca?ii ?n frunte cu Han DooSan.
SolHi, ca s? nu dea ?ansa nim?nui s? plece de acolo pe furi?, ?ncepu a boci ?i mai tare, ?ncercand s? atrag? aten?ia asupra ei. ?i, dup? modul ?n care bocea, ai fi spus c? chiar omul drag ?i era pe moarte. O reac?ie care-l f?cu pe DooSan s? se cruceasc? cand ?i v?zu, c?ci ?n veci nu crezuse c-o s? asiste la un astfel de teatru ieftin.
***
?Am ?tiut c? lucrez cu doi sminti?i, dar niciodat? nu m-am a?teptat s? v?d a?a scen?,” bomb?ni Kan sub nas ?n timp ce el, SolHi ?i DooSan priveau spre ambulan?a ?n care era urcat Yoon Suk.
Privi ?ns? cat de curand dup? SolHi, cand aceasta ?i ?ntoarse spatele f?r? s?-i spun? un cuvant. Apoi, v?zand c? n-are totu?i cu cine vorbi, ?i ?ntoarse ?i el spatele lui DooSan ?i vru s? se apropie de ceilal?i s? verifice dac? era totul ?ndeplinit dup? cum li se ceruse.
Numai c? tres?ri s?rmanul ?n clipa ?n care DooSan strig?, ?SolHi, stai!” Privind ?ntr-acolo v?zu doar cum SolHi c?zuse la p?mant, f?r? s? se ridice mai apoi.