?Iaca ?i ?ma?a!” ?uier? SolHi printre din?i cand d?du cu ochii de Kan ?i v?zu ?n ce hal ar?ta. Nu doar el, ci ?i Yu. Cum ar?ta ?ns? inspectorul n-o interes? prea mult ?i asta din cauza c?, aruncand o privire asupra lor ?i alta asupra lui DooSan, v?zu c? r?nile lui erau similare celor avute de detectiv. Ceva ce-o puse pe ganduri. Mai ales o f?cu s? se ?ntrebe, ?Ce pun ??tia doi la cale? Mai ales pe la spatele meu.” Dup? care ?l str?fulger? pe DooSan cu privirea, semn c? ?ma?a” din sufletul ei se trezise iar la via??. Semn r?u, a?a cum ?n?elese ?i DooSan, care ??i d?du imediat seama c? seara avea s-o p??easc?, c?ci de ma?a SolHi ??i ascu?ea ghearele ?nsemna c? avea de gand s? scarmene pe cineva. Pe nimeni altul decat pe el desigur.

  V?zandu-l pe DooSan f?cand schimb de priviri cu SolHi ?i mai ales cand o v?zu pe ea ar?tandu-le col?ii, Kan se ?ncrunt?. ?Ce-i cu voi? Am crezut c? a?i f?cut pace asear?.”

  ?A?a am crezut ?i eu, c? eram bine. ?i-am fost pan? a v?zut ?ma?a” care mi-a aranjat buza de jos ?i iar i s-a pus pata pe mine.”

  ?S? ?n?eleg acum c? ?ma?a” sunt eu?”

  ?F?r? doar ?i poate. Acum zi-mi care-i faza cu subsolul. A?i g?sit ceva?”

  Fu randul lui Kan s? strambe din nas. ?Nimic important. Doar o invita?ie la joac?.”

  ?Invita?ie la joac?? Asta ce mama naibii ar trebui s? ?nsemne?” T?cu ?ns? DooSan ?i privi atent la Yu cand Kan ?i f?cu cu capul spre inspector. Astfel ?l v?zu nu doar pe acela, ci ?i capul de urs pe care Kan avusese grij? s?-l aduc? ?n ultimul hal. Ceva ce-l f?cu pe DooSan atent. Mai ales cand v?zu buc??ile din ceea ce p?rea s? fi fost o camer? de luat vederi sau cel pu?in ce r?mase din ea.

  La fel de uimit ca ?i DooSan fu SuJin. Acesta, v?zandu-l pe taic?-su cu capul de urs ?n bra?e, a?ezandu-se pe biroul lui ?i privindu-l atent, ??i scoase c??tile ?i se ?ncrunt?. ?Asta ce mai e?”

  Yu ranji. ?Dovezi noi le spunem.” Dup? care, punand resturile camerei pe mas?, ranji iar.

  SuJin ?ns? nu c?zu ?n plas?. Prea i se p?rea lui suspect? reac?ia p?rintelui. Cum nu de altfel cand Yu ac?iona ca un adolescent care tocmai f?cuse o boroboa??, dar nu ?tia cum s?-i spun? despre asta lui taic?-su?! Dar, de?i sim?ea el c? nu era ceva de bine, SuJin tot ?ntreb?, ?Dovezi or fi, da iaca nu pot ?n?elege de ce-s pe buc??i. Mai ales, ce-i cu fa?a ta? Te-ai b?tut pentru ?dovezile” astea sau ce? Sau nu, stai: las?-m? s? ghicesc - ai vrut s-o faci pe cavalerul ?i te-ai ales cu un cap de urs drept trofeu.”

  ?Vrei s? nu strigi?” ?i ?uier? Yu printre din?i. Dup? asta inspectorul se uit? cu aten?ie ?n jur, s? fie sigur c? ceilal?i nu erau cu ochii pe ei. Dar, de unde?! ?tiau prea bine cei din biroul lui DooSan c? acolo era loc de barfe picante. Iaca ?i st?teau numai ochi ?i urechi. Chiar ?i a?a, decis s? r?man? ?ntre el ?i fecior m?car ce-o zice dup? asta, se aplec? peste mas? ?i ?ntreb?, ?Crezi c-o po?i face s? arate ca nou??”

  ?Iar tu m? crezi Dumnezeu? Ori poate vreo bab? cloan?? cu palantir? Nu, frate: sunt specialist IT. Eu repar lucruri nu ?nviu mor?ii, c?ci asta e caz pierdut.”

  Cat de curand, cand o auzi pe A Rim murmurand sub nas, ?Palantirul arat? viitorul nu ?ntoarce timpul ?napoi,” ?i ar?t? col?ii, semn c? ??i b?gase nasul nu unde ?i fierbea oala. A Rim ?ns?, specialist deja ?n a-i face zile fripte lui SuJin, ?l privi ?int? ?i-i spuse, ?Spun doar adev?rul ?i-i ?nv?? pe pu?ti despre via??, c?ci vr?jile nu se fac cu palantirul, dar ?n cazane vechi. Ar trebui totu?i s? ?ncerci. Cine ?tie?! Poate ?ie ??i reu?e?te.” V?zandu-l pe SuJin tr?gandu-se brusc spre ea, cu tot cu scaun, ?i apoi privind-o ?int? ?i ranjind ?n timp ce-?i sprijinea b?rbia cu palma, A Rim se ?ncrunt? ni?el, ?Ce de data asta?”

  ?Nimic. Doar m? ?ntrebam cum de ?tii tu toate astea. Despre vr?ji m? refer. O fi pentru c? le-ai ?ncercat?”

  ??i nu doar le-am ?ncercat,” i-o tranti A Rim f?r? s? se piard? cu firea. ?Dar ?i-i ceva ce-mi reu?e?te de minune, de altfel. Precum… s? transform pici de-alde tine ?n broa?te raioase.” Dup? care, ?afnoas?, ?mpinse scaunul lui SuJin cu piciorul ca s?-l ?ntoarc? la locul lui.

  Cat feciorul lui ?i A Rim schimbar? replici veninoase ?i apoi ??i aruncar? s?ge?i cu ochii, Yu ?i privi cu aten?ie. Apoi, calm, le spuse, ?Pan? voi v? hot?ra?i ce vraj? s? folosi?i s? rena?te?i mor?ii sau s? ?ntoarce?i timpul, eu propun s? ?ncepem prin a repara asta.” ?i, cuminte, puse ?n fa?a feciorului telefonul s?u, telefon care avea ecranul spart, de?i ?l cump?rase doar cu vreo cateva zile ?n urm?.

  ?i ?iuir? inspectorului urechile cat de curand cand SuJin url? practic, ?Tat?! Ai fi putut avea m?car de ?sta grij?. Era un cadou din partea mea dac? ceva.”

  ?Zi-mi ceva nou!” R?spunse inspectorul, dregandu-?i glasul. ?Oricum n-a fost cu inten?ie. Doar… un mic accident.”

  ?Mic?” Strig? iar SuJin.

  ?n locul inspectorului, ?i veni lui Kan geniala idee s? r?spund? la ?ntrebarea lui SuJin, bomb?nind sub nas, ?Desigur c? mic, c?ci s-a rostogolit doar pe zece sc?ri. De altfel, b?iete, ar trebui s?-i fii recunosc?tor telefonului celuia, nu s? ?ipi la taic?-tu.”

  ?S-ar putea s? ?tiu m? rog pentru ce?”

  ?Pentru c? dac? nu s-ar fi spart el ?i-ar fi rupt taic?-tu capul. Sau ce, ai observat doar telefonul ?i nasul lui spart nu? Dac? da, e?ti chiar orb pu?tiule!”

  Yu ?i ar?t? col?ii lui Kan. ?Vrei s? stai ?n banca ta? M? descurc ?i singur cu feciorul dac? ceva.”

  ?Da, v?d ?i eu cat de bine te descurci: te-a luat la rost pentru un telefon de parc? tu ai fi feciorul ?i el taic?-tu. Dar, ce pot spune: recunosc?tor b?iat ai! N-am ce spune!”

  ?I-a? fi fost recunosc?tor de-ar fi venit cu telefonul ?ntreg,” marai SuJin printre din?i. ?M-a costat un salariu! Tata nu, ?ns?: a preferat s?-l fac? buc??i, dup? care a mai avut ?i tupeul s?-mi cear? s? i-l repar! Ceva ce ?n veci nu vede de la mine.” Dup? care, nervos, ??i puse c??tile, dand volumul la maxim, continuand ?nc? s? bomb?ne ceva ne?n?eles sub nas. Yu ?ns? era sigur c? era la adresa lui f?r? doar ?i poate.

  V?zandu-?i feciorul atat de ar??gos, Yu scutur? din cap cu repro?. Dup? care trase adanc aer ?n piept ?i, apropiindu-se de Kan, ?i ?uier? la ureche, ?A?ine-te, frate iepure! De azi ?nainte toate secretele tale or s? fie dezv?luite ?i altora. De altfel… chiar acum pot s?… SolHi,” strig? el. Se auzi ?ns? strig?tul cela ?nfundat, c?ci Kan ?i astup? gura cu palma, dup? care ?l trase dup? el afar? din birou.

  SolHi nu ?n?elese nimic din tot circul cela. De asta ?i privi ?int? la DooSan, ?ntrebandu-l din priviri ce se ?ntamplase. Nu era ?ns? DooSan prost s?-i spun? ce ?i cum. Doar ridic? din umeri, dup? care ie?i gr?bit din birou, chipurile cu ?treburi.”

  ?Numai mie mi s-au p?rut cei trei stranii?” O ?ntreb? ea pe A Rim.

  ?Stranii? Da de unde?! B?rba?ii no?tri nicicand n-au fost astfel. De altfel n-au cum fi, c?ci… minte n-au!” Dup? care, nervoas?, ?ncepu a tranti lucrurile pe birou, sub pretextul c? f?cea ordine acolo.

  Doar SolHi st?tu calm? dup? asta. Cu ochii pe u?? de altfel, c?ci… avea un dor nebun s?-l urmeze pe DooSan ?i s? ?nceap? de pe atunci chelf?neala pl?nuit? pentru sear?. Doar c?, amintindu-?i de amenin??rile lui de mai devreme, decise totu?i c? era mai s?n?tos pentru ea s? stea locului ?i s?-?i caute cuminte de treab?.

  ***

  V?zand c? Nam Yun Ho continua s?-i dea r?spunsuri vagi ?i nimic care s?-l ajute ?n anchet?, c?pitan Lee explod?. ?S? te ia naiba de idiot!” ?i ?uier? acesta printre din?i, apucandu-l pe Yun Ho de guler ?i apoi ?mpingandu-l ?n perete. ?N-ai de gand s? vorbe?ti, nu-i a?a?”

  ?De ce a? face-o?” R?punse Yun Ho ranjind ironic. ?E dreptul meu s? p?strez t?cerea. ?n caz contrar ce spun poate fi folosit la proces ?mpotriva mea, nu? Plus la asta, ceea ce faci se nume?te abuz ?n serviciu, c?pitane. M? pot plange s? ?tii!”

  ?N-ai decat!” Marai Lee la el. ?Sunt sigur ?ns? c? n-o s? po?i dovedi asta odat? ce n-ai r?ni din partea mea. Chiar ?i de ?i-a? fi sucit f?lcile pe dos chiar aici tot n-ai fi putut demonstra asta. ?i ?tii de ce?”

  ?Da. C? ai ?nchis camera. Iar r?nile le puteai pune pe seama lui Han DooSan, c?ci anume ?la m-a l?sat ?n halul ?sta.”

  ??i ce-ai fi vrut s? fac?? S? te mangaie pe cap pentru cele f?cute lui Ian SolHi?”

  ?Era dreptul meu.”

  ?Da nu mai spune?! ?i se poate de ?tiut de cand ai tu drepturi asupra cuiva? ?n special asupra lui Ian SolHi?”

  ?De cand eu o cunosc ?naintea lui ?i i-am declarat sentimentele tot ?naintea lui. Iaca asta ?mi d? mie drepturi.”

  Lee izbucni ?n ras. Apoi, dandu-i voie lui Nam Yun Ho s? respire, f?cu ca?iva pa?i prin camer?. ?Drepturi?” Spuse c?pitanul ironic, ceva ce-l f?cu pe Yun Ho s?-l priveasc? chiora?. ?Asupra lui Ian SolHi ?i asta pentru c? ?i-ai declarat iubirea?”

  ?Da. ?i nu v?d ce-i de ras ?n asta,” bomb?ni Yun Ho, a?ezandu-se pe scaun.

  ?De cand ??i ?nchipui c? ai drepturi asupra tuturor, idiot ce e?ti!” Url? de data asta c?pitanul, lovind cu ambele palme masa. ?Sau ce, ai uitat-o deja pe Lee Da Hi? Asupra ei tot ?i-ai ?declarat drepturile.”

  ?Lee Da Hi? Iar asta e?” ?ntreb? Yun Ho cu pref?cut? uimire.

  ?Cea pe care ai abuzat-o f?r? mil? ?n subsolul clubului de unde ai r?pit-o mai apoi pe Ian SolHi.”

  Nam Yun Ho ranji. ?Nu pot s? cred. Tic?loasa ceea m-a denun?at pentru abuz? Pe mine? Cel cu care petrecea adesea ?n ipostaze nu chiar… cre?tine?ti? Atunci e proast? de-a f?cut asta, c?ci n-are cum demonstra.”

  ?Ba bine c? are, c?ci avem martori.”

  ?Cine anume? Ian SolHi?”

  ?Da. ?i nu doar ea. La fel cum avem dovezi contundente, precum un trup. Cel al lui Lee Da Hi de care ai avut grij? s? te descotorose?ti dup? ce ?ipostazele fierbin?i,” de care tot te lauzi atata, au ucis-o.”

  Fericirea ciudat? de pe fa?a lui Nam Yun Ho se transform? dintr-o dat? ?n seriozitate. Apoi se ?ncrunt? cand ?ntreb?, ?Moart?? Despre ce mama naibii vorbe?ti acuma?”

  ?Despre ea,” ?uier? c?pitanul printre din?i, aruncand ?n fa?a lui Yun Ho cateva poze cu Lee Da Hi ?n tomberon, poze pe care le scoase dintr-unul din dosarele din fa?a lui. ?Mama unui copil. Cel pe care l-ai l?sat orfan ?i l-ai condamnat la o via?? crud? doar pentru c? nu ?i-ai putut ?ine ?n frau instinctele s?lbatice, caine.”

  ?Oho! Stop! Nici chiar a?a! Da, recunosc c? poate am exagerat un pic cand… ?tii ?i tu, dar… respira cand am plecat din camera ceea.”

  ?Atunci? Cum explici faptul c-a ajuns la tomberon? Moart?? S-a ucis singur? sau cum?”

  ?Cel mai probabil c? da. Ce ?tiu eu?! N-am f?cut decat s?-mi declar anumite drepturi asupra ei odat? ce-i pl?tisem. Atat. Cum a ajuns la tomberon e deja treaba ei.”

  ?Ba nu, e treaba ta. ?i ?tii de ce? Pentru c? toate dovezile te arat? pe tine. Expertiza medico-legal? te arat? tot pe tine ca f?pta?, c?ci… erai… euforic ?i tu ?n acea noapte, la fel cum se pare c-ai obligat-o ?i pe ea s? consume, ceva ce i-a provocat un atac de cord ?i apoi moartea.”

  ?Droguri? Eu nu i-am dat nimic!”

  ?Po?i demonstra?”

  Nam Yun Ho ?nghi?i ?n sec: nu putea demonstra c? nu el ?i d?duse drogurile tinerei pe care o abuzase ?i nu putea demonstra tocmai pentru c? fusese el cel care oprise camerele de la subsol ca s? nu fie mai apoi ?nvinuit de dispari?ia lui Ian SolHi. Ceva ce ?ncepu a regreta mai apoi, c?ci ?nsemna c? din proprie prostie ??i legase ?treangul de gat ?i-?i cump?rase bilet direct spre e?afod. Chiar ?i a?a, ?tiind c? singura lui ?ans? s? supravie?uiasc? era s? nu-i dea pe al?ii ?n gat, se ridic? brusc ?n picioare ?i, ?ntr-un atac de furie, arunc? scaunul de podea. Dup? care url? la c?pitan, care st?tea ?i-l privea cuminte, de niciun mu?chi nu i se mi?case pe fa??, ?Ce? Sunt vinovat pentru c-o alt? t…? a ajuns la gunoi, ?ngr???mant? Ba bine c? nu, c?ci de-a intrat ?n afacerea asta ?tia prea bine ce face!”

  ?Da, se prea poate c? ?tia ?n ce ?i-a b?gat capul. Chiar ?i a?a nu merita s? moar?, nu crezi?”

  ?Asta deja n-o mai ?tiu eu! De merita sau nu! Ar trebui s-o ?ntrebi pe ea de e?ti atat de inteligent la acuza?ii. Plus la asta, eu sunt de vin? ?i c? bastardul ei a r?mas orfan? De avea copil trebuia s? stea acas? nu s?-?i flu?ture coada prin fa?a b?rba?ilor, provocandu-i! Doar o… e ?n stare de a?a ceva!”

  Lee surase, de?i nu-i era deloc a surade ?n acele clipe. ?Vas?zic? nu-?i pare r?u deloc de ce-ai f?cut, nu?”

  ?Nu. Doar am pl?tit altora dup? merit!”

  ?La fel cum ?i se va pl?ti ?i ?ie: tot dup? merit. ?tii cum?”

  ??nchisoare pe via???”

  ?Moarte!” ?i spuse Lee calm, privindu-l ?int? ?n ochi, ceea ce-l f?cu pe Yun Ho s? ?nghit? ?n sec. ?De altfel nu va trebui s? mi?c un deget pentru asta. ?i ?tii de ce? Pentru c? vor avea al?ii grij? s? nu ie?i de aici viu. ?i, de asta se ?ntampl?, te mai asigur ?nc? de ceva: c? tu n-o s? ajungi la sigur ?ntr-un tomberon s? te g?sim, ci naiba ?tie ?n ce gaur? de guzgan puturos, a?a cum ?i meri?i.” Dup? care porni Lee spre u??, gandind c? interogatoriul cela era inutil s?-l mai continue odat? ce Yun Ho nu spunea nimic folositor.

  Lang? u?? ?ns? se opri, auzindu-l pe Nam Yun Ho spunandu-i, ?Ce dac? te ?n?eli, c?pitane? Ce dac? tot ce s-a ?ntamplat n-a fost din ini?iativa mea, ci a fost ordinul cuiva? ?i nu m? refer aici doar la Ian SolHi, ci ?i la Lee Da Hi.”

  Lee surase. Era ?ns? sigur c? nu triumfase ?i c? Nam Yun Ho doar tatona terenul, c?ci cel care ?i ap?rase spatele pan? atunci era la sigur cineva sus pus ?i nu l-ar fi tr?dat Yun Ho atat de u?or. Nu de voia s? scape cu zile. Chiar ?i a?a, c?pitanul decise s?-?i joace ultima carte ?i-i spuse, ?De-mi dai nume, putem ?i s? negociem!”

  ?Nume?” Surase Nam Yun Ho, ridicand scaunul ?i a?ezandu-se dup? asta pe el. Apoi, privind ?int? la c?pitan, ?i spuse cu v?dit? ironie ?n glas. ?N-ai decat s?-l afli singur, de e?ti atat de inteligent, c?pitane! ?i ?tii de ce? Pentru c? eu nu-s prost s?-mi pun ?treangul de gat cu mana mea. Singur ai spus-o doar: de aici pot s? nu scap viu de ciripesc. Da iaca dac? m? scapi de ?nchisoare ?i-s liber s? fac ce vreau dup? asta pot ?i s? m? gandesc la a ?ncheia un pact cu tine.”

  ?Atunci n-ai decat s? putreze?ti aici, Nam Yun Ho, c?ci nu-s deloc prost, chiar dac? unora le par!”

  ?Serios? Nu, da, trebuie s? recunosc c? prost nu sunte?i. Chiar ?i a?a inteligent tot nu v? pot numi, c?ci… doar o persoan? inteligent? poate s? accepte oferta propus? de mine, ceva ce i-ar asigura la sigur ?i promovarea.”

  ?Ba m? lipsesc!” Spuse Lee lini?tit. ?Nu pentru promovare te-am s?ltat, ci s? fac altora dreptate. Pentru asta nici n-o s? accept oferta ta. Tu ?ns? pe a mea o s-o accep?i la sigur, ?n clipa ?n care o s? ?n?elegi c?-s singura ta ?ans? s? nu dai duba!” Dup? care, surazand, Lee ie?i, ?nchizand cu grij? u?a ?n urma lui.

  ?S?-l ia naiba de idiot!” Marai Yun Ho sub nas. Era cu adev?rat furios, c? nu-i ie?ise trucul ?i nu sc?pase de ?nchisoare, ceva ce ?ncepu a-l roade pe din?untru, c?ci asta ?nsemna c?-i erau zilele num?rate de nu ie?ea de acolo.

  Astfel, r?mas singur, Nam Yun Ho ?ntr-adev?r sim?i frica strecurandu-i-se ?n oase. Avea ?i de ce s? se team?, c?ci ?tia prea bine cu cine se ?nh?itase ?i ce-l a?tepta. Ba chiar avuse tupeul s?-i ?i amenin?e pe acoli?ii s?i, gandind c? dac? ei nu cedau ar fi cedat atunci Lee ?i avea astfel o ?ans? s? scape. ?n acea zi ?ns? i se n?ruir? toate planurile ?i ?ncepu a merge pe drum sigur spre moarte.

  ?n?elegand asta, Yun Ho ??i prinse capul ?n maini la ?nceput, dup? care ?ncepu a lovi cu el de mas?, f?cand s? r?sune ni?el acea camer? de interogatorii. ?i, cat timp ??i f?cea r?u cu mana lui, fostul detectiv ?ncepu a-?i spune ??s prost. ?s f?r? doar ?i poate prost de-am ajuns s? decad atat de jos ?i mai ales c? m-am l?sat prins ?i asta doar pentru c? am vrut s? ?nv?? pe cineva minte. Ah, Ian SolHi, ah: chiar mi-ai fost beleaua, a?a cum mi-ai ?i prezis candva. Eu ?ns?, de prost ce sunt, n-am crezut nicicand ale tale cuvinte. Ar fi trebuit ?ns?. Astfel n-a? fi ajuns nicicand aici.”

  Era ?ns? prea tarziu pentru regrete. La fel era prea tarziu pentru lacrimile ce ?ncepur? ai curge pe obraz. Erau lacrimi de suflet, de team? ?i de c?in??, doar c? nu mai serveau ele la nimic. La fel cum n-ar fi servit la nimic s? nege c? nu el ?ncercase s? pun? mana pe parte din afacerea lui Min SinJu, de care era sigur c? acela ?tia deja.

  Love what you're reading? Discover and support the author on the platform they originally published on.

  ?S? v? ia naiba pe to?i!” Spuse el ?ntr-un tarziu, ?ncetand a se mai bate cu capul de mas?. ?Nu sunte?i decat ni?te caini! Javre care sar la beregata celui r?nit ?i nu-l las? liber decat atunci cand ?nceteaz? s? respire. De altfel, de ce-mi plang de mil? cand ?tiam prea bine cu cine m-am ?nh?itat… cu javre raioase ?i nu prieteni, de?i m-am ?ncrezut mult? vreme ?n voi.”

  Min?ea ?ns? Nam Yun Ho spunand astfel de cuvinte. Mai bine zis se min?ea pe sine, c?ci nu fusese credulitatea cea care-l ?ngropase ?ntr-un final, ci prostia. Cum anume? Se crezuse prea de?tept ca s? poat? face afaceri cu Min SinJu. La fel se ?ncrezuse ?n a sa l?comie ?i ?ncepu cu a lua mit? pentru a ?nchide ochii cand descoperea ilegalit??i. Apoi se implic? u?or-u?or ?n afaceri murdare, c?ci ?ncepur? s?-i plac? banii f?cu?i u?or, pe cand, fiind poli?ist cinstit, i-ar fi fost al naibii de greu s? ajung? sus, a?a cum ??i dorise intrand la Academia de Poli?ie. La fel se min?ise ?i pe sine cand sus?inuse c? cineva anume ?i ceruse s? scape de Lee Da Hi cand nu fusese a?a.

  De altfel Lee Da Hi ?i nimerise sub labe ?ntampl?tor lui Nam Yun Ho. O prinsese odat? ?n strad?, ?ntr-o zon? interzis? pentru racolarea clien?ilor. O l?s? ?ns? liber?, dup? ce-i lu? to?i banii pe care ?i ca?tigase ea ?n acea sear?. Apoi, fiindu-i totu?i pe plac, o ?angaj?” ?n clubul secret al lui Min SinJu. Pentru asta avea un comision bunicel din partea ei ?i la fel din partea clubului. Nu-i era de ajuns ?ns?, c?ci ?ncepu s-o doreasc? tot mai des. Da Hi ?ns? ?ncepuse de la o vreme s?-l evite, ceva ce nu-i fu deloc pe plac lui Yun Ho, de aceea ?i-?i spuse ?ntr-o zi s?-i predea o lec?ie din cele ce nu se uit? niciodat?.

  ?n seara ceea, cand avu loc operativul lui SolHi, ?nc? ?nainte s? fie anun?at de oamenii s?i c? ea va veni ?n club, Yun Ho ??i spuse s? o pun? pe Lee Da Hi cu boti?orul pe labe ?i s? nu-i mai stea ?mpotriv? nicicand. Pentru asta o chem? ?n separeul pe care obi?nuia s?-l p?streze pentru el cand avea chef de petrecut cu vreo fat? sau s? foloseasc? anumite substan?e. De altfel, cand Da Hi fu adus? cu for?a ?n separeu de bodyguarzi, Yun Ho tocmai tr?gea pe nas un anumit praf alb. ?i, de cum o v?zu, speriat? ?i tremurand ca varga, ?i spuse, ?Dezbrac?-te!”

  Lee Da Hi refuz? ?ns?, c?ci ?tia prea bine ce demoni ?l apucau pe Yun Ho cand era drogat. Pentru asta fu pedepsit? aspru, lovit? cu bestialitate pan? o l?s? incon?tient?. Nu-i fu de ajuns ?ns?, c?ci ??i spuse c? ?n seara aceea o va avea iar ?i f?r? gre?. Pentru asta ?i se ?nfrupt? mai apoi cu nesa? din trupul ei. Dar, chiar ?i a?a, era sigur c? respira atunci cand p?r?si camera ca s? se ocupe de SolHi.

  La interogatoriu ?ns?, Lee ?l anun?? c? Da Hi fusese g?sit? moart?, ?n tomberon, dup? ce i se d?duse o supradoz?. ?Ceva imposibil,” ??i spuse el. ?Lee Da Hi nicicand nu consumase, c?ci spunea c? avea nevoie s? fie treaz? mereu pentru copilul ei. Chiar ?i a?a a fost g?sit? f?r? suflare din cauza substan?elor pe care mereu le refuzase. ?nseamn? c? cineva a obligat-o! Cine anume? Mai ales de ce? Cui i-a servit moartea ei, c?ci nu cred c-au f?cut-o doar ca s? m? fac? pe mine ?ap isp??itor? S-o fi cerut asta Min SinJu? Dac? da, de ce? Pentru c-a aflat de afacerea pe care voiam s? i-o suflu de sub nas? Nu, nu cred, c?ci era ceva sigur ?i ?tiut doar de mine ?i de oamenii mei. Chiar ?i a?a simt c? prin moartea t…ei celeia au vrut s? scape de mine.”

  Aceste ?ntreb?ri nu-i puser? ordine ?n ganduri ?ns?. La fel nu-l f?cur? s? se simt? mai bine. Din contr?: se sim?ea al naibii de agitat ?i, colac peste pup?z?, sim?i nevoia de o doz?, ceva ce ?n veci n-ar fi avut atata timp cat era ?n celul?. S? ias? de acolo ?ns? era la fel un vis imposibil, c?ci ?Ian Hion Uk, tic?losul cela, s-a sp?lat ?ntr-un tarziu pe maini, trimi?and doar un novat din biroul lui s? m? apere. Unul care mi-a transmis doar s?-mi ?in gura de vreau s? tr?iesc ?i cam atat. Ce? Chiar cred c?-s atat de prost s? accept s? m? manipuleze cum vor? Ba bine c? nu, c?ci singur m-am ridicat ?nainte, la fel o s-o fac ?i acum, tot singur. Numai c?, odat? ie?it de aici, a?ine?i-v? to?i, c?ci v? jur c? ve?i fi voi carne pentru viermi ?i nicicand eu. ?n special tu Min SinJu: ai grij? ce faci, c?ci prea multe secrete ??i ?tiu, ceva ce ?nclin? la sigur balan?a ?n favoarea mea.”

  ***

  De?i Lee le ordonase oamenilor s?i s? nu-l scape din ochi pe Nam Yun Ho, mai ales s? nu-l lase nimeni singur, tot fu g?sit acesta mort la cateva ore dup? interogatoriu. Cauza mor?ii? Strangularea! Fusese de altfel strangulat cu propriile ?ireturi. Da iaca cine anume ?i f?cuse felul nu putur? afla, c?ci camerele de luat vederi de la celule se ?defectaser?” atat de oportun ?i nimeni nu ?tia cum anume murise Nam Yun Ho.

  ***

  U?a trantit?, cea care ducea pe acoperi?ul procuraturii, f?cu s? r?sune zarea ?n clipa ?n care metalul atinse cu putere peretele de ciment. Cine anume tranti u?a ceea? SolHi, c?ci, afland despre moartea lui Nam Yun Ho, sim?ise c? se ?n?bu??. De asta ?i fugi practic din birou ?i se ?ndrept? anume spre locul care ?i reda adesea lini?tea: acoperi?ul.

  Odat? pe acoperi? ?ns? nu sim?i aerul intrandu-i ?n pl?mani, ci pic?turi s?rate: lacrimile care-i curgeau din bel?ug pe obraz ?i pe care nu ?i le putea controla defel. La fel cum nu mai fu ?n stare s?-?i controleze acea stare de panic?, ce-o f?cea s? se agite din ce ?n ce mai mult ?n timp ce murmura ?ntruna, ?Nu poate fi! Nu, nu e posibil! Chiar nu e posibil.”

  ?n urma ei, ap?ru cat de curand DooSan, c?ci anume el ?i ie?i ?n urma ei din birou dup? ce c?pitan Lee ?i vesti de moartea lui Nam Yun Ho. Crezuse ?ns? c? SolHi va merge la sal?, s? loveasc? sacul de box pan? ?i-ar fi r?corit sufletul. ?n schimb, ea ajunse pe acoperi?, acolo unde putea oricand s? colapseze ?i Doamne Fere?te s? cad? ?n gol. ?i nu-?i f?cea DooSan degeaba griji, c?ci, ajungand lang? ea ?i v?zand ?n ce hal era, o apuc? brusc de bra?e ?i ?ncepu a o scutura puternic s-o fac? s?-?i revin?. Ba chiar ?i strig? la un moment dat, ?Ajunge am zis! N-ai de ce s?-?i pierzi min?ile pentru un tic?los ca acela!”

  ?Nu ?tii nimic!” ?i strig? SolHi printre suspine. ?Nu pentru moartea lui plang, ci pentru c? nu mi s-a f?cut dreptate.”

  ??tiu. La fel ?tiu cat doare, SolHi, ?i c?-i nedrept. Chiar ?i a?a, nu po?i s? te ucizi tu doar pentru c? tic?losul cela n-a primit dup? merit.”

  ?Chiar ?i a?a, DooSan! De ce? De ce l-au ucis cand eram atat de aproape s?-l fac s? pl?teasc? pentru toate cate mi le-a f?cut de-a lungul timpului?”

  ?Asta deja n-o mai ?tiu, dar o s-o afl?m, promit! ?mpreun? de altfel, c?ci cazul ?sta la sigur nu-l las pe mana altcuiva. Plus la asta, tu e?ti mai puternic? de atat, SolHi! Nu po?i colapsa! Nu acum! Doar treci peste ?i concentreaz?-te pe important: s?-i facem pe cei ce ne-au f?cut r?u s? pl?teasc?!”

  ?Cum?” Strig? SolHi. ?Cum s? trec peste tot ce mi s-a ?ntamplat, DooSan? Cum s? uit durerea, c?ci m? ucide pe din?untru! Chiar nu pot trece peste, c?ci nu ?tiu cum.”

  ?La fel nu ?tiu ?i eu,” ?opti DooSan, strangand-o brusc ?n bra?e ?i permi?andu-i s? plang? ?n hohote. ?O s? afl?m ?mpreun? ?ns?! Promit!”

  SolHi p?rea s? nu-l aud? ?ns?, c?ci continu? a striga printre suspine, ?Simt c? mor, DooSan! Atata nedreptate e ?n jurul meu c? nu mai rezist! Chiar nu mai rezist, c?ci… n-am f?cut nimic r?u s? merit toate astea! Chiar n-am f?cut nim?nui niciun r?u ca via?a asta s? m? pedepseasc? atat de crunt. Mereu ?mi d? palme ?i-mi pune ?n cale ciulini cand credeam c? iaca-iaca o s? apar? soarele pe cer. ?n schimb sunt trimis? ?n ?ntuneric, ?nl?n?uit? ?i for?at? s? pl?tesc iar ?i iar pentru ceva ce nu ?n?eleg.”

  ?Nu e?ti ?ns? singur?!” Spuse b?rbatul, for?and-o s?-l priveasc? ?n timp ce-o strangea de bra?e. ?La fel nu po?i s? cedezi din cauza tic?losului celuia de Nam Yun Ho. Nu acum cand a recunoscut c? a fost din ordinul cuiva c-ai trecut asear? prin ce-ai trecut.”

  ?Spune-mi ceva ce nu ?tiu, DooSan! Chiar ?i dac? ?tiu cine e de vin?, c?ci doar Min SinJu poate fi, n-am cum demonstra asta. De ce? Pentru c? mi s-a interzis s? investighez asta. Sau ai uitat deja?”

  ?Nu, n-am uitat! ?i s-a interzis ?ns? cat Nam Yun Ho era viu. Acum c?-i mort ?i nu mai po?i fi socotit? ca jertf? care vrea s? se r?zbune, e?ti iar ?n echip?.”

  ?Am fost mereu ?n echip?, DooSan! Am fost ?i atunci cand Dja Iun a murit, dar nici atunci nu mi s-a dat voie s?-i fac dreptate. Cine m-a ?inut departe de caz? Tu ?i sombe Kan! Chipurile pot altera dovezi dac? investighez eu. Eu? Cea care era cea mai interesat? ?n a-l prinde pe tic?losul care mi-a ucis prietenul era acuzat? de interes ?n a manipula dovezi.”

  ?Asta n-a spus-o nimeni. Nu po?i acum s? sus?ii asta, SolHi!”

  ?Ba bine c? pot, c?ci a?a ?i e, DooSan! Plus la asta: Nam Yun Ho e mort. La ce-o s?-mi serveasc? dovezile adunate ?mpotriva lui?”

  ?Eu n-am zis s? aduni dovezi ?mpotriva lui, ci ?mpotriva celui cu care el era ?n card??ie. Astfel putem s? facem dreptate.”

  ?Ceva ce nu suntem siguri c? ne va reu?i. Plus la asta, cum po?i fi atat de calm ?tiind c? tic?losul cela de Nam Yun Ho e mort?”

  ??i ce-ar trebui s? fac, SolHi? S? m? dau disper?rii?”

  ?Ba nu. Nu disper?rii, dar totu?i… oricum, nici m?car nu ?n?eleg pentru ce-?i repro?ez asta, cand n-are nicio leg?tur? cu tine. Cea care a suferit noaptea trecut? am fost eu ?i nu tu. Ei bine, cu excep?ia mainii care ?i-i r?nit? din cauza mea ?i pe care de altfel… nu ?n?eleg cum de nu mi-ai cerut ?nc? s? pl?tesc ?i pentru asta.”

  ?SolHi!” Strig? DooSan furios.

  ?Ce? ?ntrec cumva m?sura?” Strig? ?i ea.

  ?Da, c?ci… nu pentru tot ce mi se ?ntampl? cer s? se pl?teasc?. Nu ?ie! Altora ?ns? fii sigur? c-o s? le cer s? pl?teasc? pentru tot. Chiar ?i pentru ce ?i-au f?cut ?ie. Jur!” Dup? care, uitand de tot, DooSan o stranse iar la piept, ?optind, ?Eu nu uit ce-ai suferit tu, SolHi! Nu pot s? uit! Chiar nu pot!”

  ?DooSan,” murmur? ea ?ntr-un final, ?ncercand s?-l ?mping? de lang? ea. ?Chiar nu se merit? s? te implici ?n asta. Nu cand po?i fi ucis, c?ci chiar nu pot s? mai pierd pe cineva.”

  ?Cum r?mane cu mine, SolHi? Chiar crezi c? eu pot sta deoparte cand tu e?ti atat de aproape de pericol?”

  ?E de datoria mea, c?ci… mie mi-au f?cut tot ce mi-au f?cut, DooSan. Problemele mele cu Nam Yun Ho ?i restul n-au nicio leg?tur? cu tine.”

  ?Ba bine c? au. Au, atata timp cat eu… eu…” Se baigui el ne?tiind cum s?-i spun? despre ce sim?ea. ?Doar d?-mi o ?ans?!”

  ??ans?? Pentru ce?”

  ?S?-?i ar?t c?-mi pas?! Chiar dac? n-ai ?ncredere ?n mine, chiar dac? m? b?nuie?ti de tot ?i de toate, d?-mi o ?ans?, SolHi. O ?ans? s?-?i fiu aproape.”

  ?DooSan, eu…!”

  ?Nu-mi pas?! Nu-mi pas? dac? vezi ?n mine doar un prieten, un coleg sau poate un str?in. Vreau doar s? m? accep?i al?turi ?i…” o privi ?n ochi… cu dragoste, cu team?, cu rug?minte, ?…?ncearc? s? ?n?elegi ce simte ?i-o inim? c?ruia ?i este fric? s? te piard?.”

  SolHi ?l privi o vreme ?n ochi, ?ncercand s? citeasc? ?n ei ce adev?ruri ?ncerca s? mai ascund? DooSan de data aceea ?n spatele acelei priviri duioase, a unei priviri ce p?rea de ?ndr?gostit. Dar nu-i reu?i s? vad? nimic altceva decat o profund? grij? ?i triste?e. Totu?i, se desprinse ulterior din a lui ?mbr??i?are ?i, f?cand un pas ?n spate, spuse, ?Nu cred c? e cazul s? exager?m! Da, recunosc c? moartea lui Nam Yun Ho m-a luat prin surprindere ?i am reac?ionat nechizbuit. Dar chiar ?i a?a, nu am nevoie de mil?! Cel pu?in nu de a ta!” ?i se ?ntoarse s? plece.

  DooSan o prinse de man?, ?mpiedicand-o s?-l lase singur acolo. Apoi, dup? clipe de a?teptare, care lui i se p?rur? o eternitate, SolHi ?l privi. Atunci el ?i-i spuse, ?Nu mil? simt pentru tine, SolHi!”

  ?Atunci?”

  ?Doar… simte, de nu po?i crede!” Dup? care, lipindu-i palma de pieptul lui, ?i permise s?-i simt? b?t?ile inimii, cele care b?teau ritmic ?n co?ul pieptului lui, ?n ritmul dragostei.

  Pentru mult? vreme, SolHi p?ru absent?. Privea ?int? a ei palm?, sim?ind cu inima b?t?ile inimii b?rbatului din fa?a ei. P?rea s? nu-i pese defel c? DooSan a?tepta un r?spuns de la ea, un gest cat de mic c? nu-i era indiferent. Chiar ?i a?a ea nu spuse nimic. Doar ?nchise ochii ?n clipa ?n care ??i aminti un fragment din acel trecut de care nu-?i amintea: cum mana ei atingea pieptul unui str?in, unul ce purta c?ma?? alb?, al?turi de care se sim?ea atat de bine ?n acele clipe. ?i, la fel ca ?n acele clipe cand atingea pieptul lui DooSan, i se p?ru c? sim?ise acele b?t?i de inim? ?i ?n trecut.

  ?Nu poate fi,” murmur? ea, tr?gandu-se brusc ?n spate. Apoi, cand DooSan o strig? pe nume, ?l privi buimac?, c?ci nu mai ?n?elegea de fusese doar un vis ce-?i amintise ori parte din realitate. ?i da, chiar p?rea SolHi a nu ?ti ce f?cea ?n acele clipe, c?ci, atat de brusc c? ?i ea fu uimit?, privi ?int? la buzele lui DooSan, spunand ?n capul ei, ?Acelea?i buze le-a avut ?i el! Cel ce purta c?ma?? alb? ?n noaptea aceea. Ceva imposibil totu?i, c?ci nu poate fi el.”

  ?ntr-un final, ?nchise SolHi ochii ?i-i permise lui DooSan s-o strang? iar la piept. ?i permise s?-i mangaie p?rul, s? simt? ale lui bra?e ?ncolacindu-se mai apoi ?n jurul trupului ei ?i buzelor lui s?-i s?rute prelung cre?tetul. ?i da, sim?ea c? era iubit?, chiar dac? de-atatea ori sus?inuse c? avea interzis la iubire. Cum nu de altfel, cand cel pe care ajunse s?-l vrea al?turi, s?-l iubeasc? ?i s?-l doreasc? mereu era nimeni altul decat fratele victimei ei.

  ***

  ?Nu ?tiam c? se ?ntalnesc,” murmur? Yoon Suk cu triste?e, stand ?n fa?a u?ii de pe acoperi? ?i privind romantica scen? dintre SolHi ?i DooSan. Venise acolo anume ca s-o consoleze pe SolHi, gandind c? era singurul c?ruia ?i p?sa de ea, singurul care ?tia ce-i pl?cea lui SolHi ?i singurul pe care SolHi ?l voia al?turi. Se ?n?elase ?ns?, c?ci SolHi nu pe el ?l a?teptase acolo ?i nu sucurile pe care el le cump?rase de la aparat ?i le dorise, ci bra?ele cuiva care nu era Yoon Suk.

  Acceptand ?n sfar?it acel crud adev?r, Yoon Suk se sim?i pustiit ?i abandonat. Sim?i c? pierduse, de?i luptase atata s? fie ?mpreun? cu SolHi. Nu ca?tigase ?ns? nici o b?t?lie ?n acel ?r?zboi” cu Han DooSan, c?ci, de?i aflase c? cei doi tr?iau ?mpreun?, se am?gise adesea c? erau doar aparen?e ?i c? SolHi n-avea sentimente pentru DooSan. Dar ?cat de gre?it am fost ?n tot acest timp,” murmur? Yoon Suk, ?ntorcandu-le spatele celor doi ?ndr?gosti?i ?i pornind spre sc?ri: cu capul plecat, cu sufletul ?n fl?c?ri, sim?indu-se la propriu c?lcat ?n picioare.

  ?n drum spre sc?ri, Yoon Suk se opri cand d?du cu ochii de Kan. Detectivul era la doar ca?iva pa?i de el, privind ?int? la mai tan?rul s?u coleg. Nu cu repro? ?ns?, ci cu durere, c?ci ?tia prea bine ce se afla ?n sufletul lui Yoon Suk ?n acele clipe. ?i, tocmai pentru c? ?tia prea bine asta, Kan ie?ise din birou ?n urma tan?rului, ?tiind prea bine c? va merge f?r? doar ?i poate pe acoperi?, acolo unde era sigur c? se ?ndreptaser? ?i DooSan ?i SolHi. ?i nu se ?n?elase, c?ci anume ?ntr-acolo ?i se ?ndreptase ?i Yoon Suk ?ntr-un final.

  Durerea v?zut? ?n ochii lui Yoon Suk ?l fripse pe Kan la inim?, c?ci ?i Yoon Suk era al s?u ?copil” ?i nu doar SolHi. Pe el ?ns? nu-l putea ajuta, c?ci cu inima femeii nu te pui, mai ales nu-i po?i cere s? iubeasc? pe cineva anume, de?i lui Kan i-ar fi pl?cut asta: ca SolHi s?-l fi ales anume pe Oh Yoon Suk ?i nu pe Han DooSan. Motivul? Ar fi fost ?n siguran?? a?a ?i mult prea departe de probleme.

  Dar, cum planul lui ie?uase, cum dorin?ele lui r?maser? pan? la urm? doar dorin?e, lui Kan nu-i r?manea decat s?-i fie al?turi lui Yoon Suk ?i s?-l sprijine ?n toate. De aceea ?i-i spuse cu blande?e ?ntr-un final, ?S? mergem s? servim cate un pahar! Sunt sigur c?-?i va face bine!”

  ?Ba nu, sombe! Tot ce-mi doresc e s? fiu singur,” ?i r?spunse tan?rul. Dup? care, gr?bit, trecu pe al?turi, dandu-i sucurile lui Kan, ?i pornind ?n drumul lui.

  Privind ?n urma lui Yoon Suk, care cobora sc?rile cu capul plecat ?i cu umerii coco?a?i, Kan oft?. ?Ce ?i-i ?i cu dragostea asta,” murmur? detectivul. ?Niciodat? nu ascult? de minte ?i nici nu alege cu ea. De asta ?i pierdem atata ?n via??.”

  ?ntr-un final porni ?i el ?n urma lui Yoon Suk. Un zambet trist ?i flutur? pe buze, unul plin de am?r?ciune. Era un zambet n?scut din amintiri, din cele pe care le crezuse uitate, dar care se pare nu uitaser? de el. Amintiri despre o veche iubire, singura adev?rat? ce existase ?n via?a lui Kan, o iubire pe care o pierduse atat de brusc, dar pe care nicicand n-o putuse uita - scumpa sa so?ie, Chion A, cea care sfar?ise atat de tragic ?i pentru care Kan suferise o via??.

  ***

  ?Ne vedem ?n parcare,” citi DooSan mesajul primit de la Kan. ?l citi pe ascuns, tocmai cand el ?i SolHi ie?eau din procuratur? cu gand s? mearg? acas?.

  ?Numai asta ?mi mai lipsea,” murmur? DooSan dintr-o dat?, ?n?elegand ce anume s-ar fi putut ?ntampla ?i pentru ce Kan ?l chema atat de secret la ??ntalnire.” Dar, cum n-avea cum s? renun?e, ?i spuse lui SolHi, ?Ne vedem acas?! A ap?rut se pare ceva urgent de care trebuie s? m? ocup.”

  ?Urgent? La ora asta?” ?ntreb? SolHi, necrezand o iot? din spusele b?rbatului. ?i avea de ce, c?ci observ? c? DooSan ascundea ?n acele clipe telefonul la spate. ?D?-mi-l!” ?i ceru ea ?ntr-un final. De nu, ?i rup ma?ei celeia urechile.”

  ?Nu-i Kan!” Min?i b?rbatul. ?Doar ceva personal!” Apoi, cand o v?zu pe SolHi pornind spre el, b?g? rapid telefonul ?n buzunar.

  Spre marea lui surprindere SolHi nu insist? s? vad? care era treaba cu mesajul. Doar ?i ceru cheile la ma?in?, dup? care, trecand pe lang? el, ?uier? printre din?i, ?Nu pot s? cred c? o oarecare ?ma??” te-a f?cut s? ui?i atat de u?or de sentimente.”

  ??i-am spus doar c? nu-i asta,” ?ncerc? DooSan s? se scuze. SolHi ?ns? nu st?tu s?-l asculte. ?i ?ntoarse spatele ?i se ?ndrept? spre ma?ina lui, un BMW X6 Vantablack, de culoare neagr?, parcat la vreo cateva ma?ini ?n fa?a lor. ?N-ai decat s? nu m? crezi de vrei. Spun ?ns? adev?rul.”

  F?r? s?-i atrag? prea mult? aten?ie, SolHi intr? ?n ma?in? ?i plec?. Ceva ce-l uimi pe DooSan ?i mai mult, c?ci crezuse c-o s?-i stea ca o umbr? al?turi, doar s? prind? ?ma?a” de blan? ?i apoi s?-i scoat? ochii. Dar, cum asta nu se ?ntampl?, DooSan r?sufl? u?urat. ?A fost cat pe ce!”

  ??i totu?i e suspect!” Se auzi glasul lui Kan ?n urma lui, f?candu-l pe DooSan s? tresar?. ?La fel cum sunt sigur c? n-a cedat ea ?i n-o s? ne lase ?n pace.”

  ?Ce te face s? crezi asta?”

  ?Intui?ia de lup b?tran ?i faptul c-o ?tiu de ani buni. Chiar ?i a?a zic s? mergem!”

  ?Unde anume?”

  ?O s? vezi!” ?i r?spunse Kan scurt, pornind spre Skoda lui de culoarea ierbii crude. ??i, gr?be?te-te ni?el, c?ci ne apuc? diminea?a.”

  ?Ceva ce sper s? nu se ?ntample, s? apuc diminea?a cu tine ?i nu ?n patul meu, c? de nu jur c? pun ?n aplicare ?blestemul” lui SolHi.”

  ?Blestem? Ce blestem?” ?ntreb? Kan mirat, oprindu-se locului ?i ?ntorcandu-se brusc spre DooSan, care f?cu un pas ?n spate. ?Hai, zi! Cu ce m-a binecuvantat de data asta?”

  ?Cu a?i rupe urechile, c?ci… ?i-a dat seama ce ?ma??” m-a zgariat diminea??.”

  ?Asta era. ?i eu care m? ?ntrebam ce naiba am mai f?cut de toat? ziua mi-a aruncat priviri furioase: ??i ap?ra teritoriul. P?cat c? nu mi-am ?nfipt ghearele mai adanc ?n fe?i?oara ta diminea??. Astfel eram de pe atunci r?zbunat. De?i nici acum nu-i tarziu, c?ci f?r? SolHi prin preajm?…” Izbucni ?ns? ?n ras, v?zandu-l pe DooSan tr?gandu-se brusc ?n spate. ?Da stai tu f?r? grij?, c? de-?i mai rup fie ?i un fir de p?r nu doar blana mi-i ?n pericol, dar ?i ochii. Chiar n-am de gand s?-mi pun mintea cu ma?a Ian SolHi.”

  ?M? bucur c? ai ?n?eles asta la vreme!” Ranji DooSan. ??i, s? mergem totu?i, c?ci dac? n-ajung azi acas? cel cu gatul frant voi fi eu ?i nu tu.”

  ?Ceva ce totu?i nu cred. C?-?i face SolHi ceva. Nu dup? ce m-a amenin?at cu moartea ca s?-?i apere ?ie spatele. Plus la asta, chiar ?i de nu dormi acas? tot n-o s? conteze prea mult pentru ea. E?ti ?n lista neagr?, ai uitat? ?n acela?i pat cu ea nu dormi!”

  ?Pe moment! O s? am ?ns? grij? s? ca?tig teren ?n fa?a ei. A?a c? nu-mi pune be?e ?n roate ?i intr? odat? ?n ma?in?,” ?i ?uier? ?n cele din urm? DooSan printre din?i, iar cum ?l v?zu pe Kan urcat ?n ma?in?, de?i acela ?a?aia provocator ?i d?dea din cap cu repro?, DooSan nu mai spuse nimic ?i se gr?bi ?i el de urc? lang? Kan, pe scaunul pasagerului. Apoi ma?ina celor doi p?r?si ?n grab? parcarea.

  ***

  ?Personal pe naiba, Han DooSan!” Bomb?ni SolHi, pornind motorul, dup? ce v?zu ma?ina lui Kan trecand pe lang? cea condus? de ea ?i-l mai z?ri ?i pe DooSan ?n acea ma?in?. ?Am zis eu demult c? pune?i voi ceva la cale pe la spatele meu ?i nu m-am ?n?elat. Dar nu-i nimic: aflu eu singur? ce pune?i la cale de nu ?mi spune?i voi. ?i cred c?-i ceva mai mult decat ?personal.” De era nu v? lua?i la pumni de draga diminea??.” Apoi, c?lcand pedala de accelera?ie pan? la refuz, porni ?n urma celor doi.

  Dar, de?i vruse s?-i urmeze neobservat?, c?ci din cauza ceea se oprise ?ntr-un loc ferit, nu departe de ie?irea din curtea procuraturii, nu-i reu?i asta, c?ci Kan o observ? imediat venind ?n urma lor. ?i, de cum o v?zu ?n oglind?, ?i spuse lui DooSan, ??oarece la orizont! ?i nici m?car nu se sinchise?te s? ne urm?reasc? ?din umbr?.”

  ?Dar… cum de ?i-a dat seama? Doar plecase!”

  ?S? plece? Cine, SolHi?”

  ?Aga! Singur ai v?zut c? a plecat. Cu ma?ina mea.”

  ?Asta singur ai crezut-o! Eu eram sigur c?-i undeva pe aproape, pandindu-ne, c?ci… dup? cum am spus ?i diminea??, nasul ei de copoi n-o s? ne lase s? ac?ion?m liber.”

  ?Atunci? Cum o facem s? ne piard? urma?”

  ?Simplu: ?ine-te bine!” Dup? care Kan ap?s? pedala de accelera?ie pan? la refuz.

  ?Ai c?piat?” Strig? DooSan. ?Vrei s? ne ucizi pe to?i?”

  ?Ba nu ucid eu pe nimeni. Mai ales ?tiind-o pe SolHi, c?ci… nu prima dat? ?gone?te” dup? cineva. A?a c?… ?ine-te bine!” Dup? care pedala de accelera?ie lovi iar practic podeaua sub greutatea piciorului lui, Kan care ap?s? cat de tare putu.

  Nu-i reu?i ?ns? s? scape de SolHi, c?ci ?i ?tia ea prea bine hatarul lui Kan. ?Ceva ce-mi d? un avantaj, sombe: faptul c? te ?tiu. ?i, cum ?tiu prea bine cine e?ti, n-o s? scapi tu a?a u?or de mine.” Dup? care m?ri iar viteza.

  Anume SolHi fu cea care porni acea curs? de ma?ini cu Kan, c?ci nu voia ?n fel ?i chip s? se dea b?tut? ?n seara aceea. Mai ales, sim?ea ea nu-?i de ce c? nu era de bine faptul c? cei doi erau ?mpreun?. De aceea ?i decise s? se ?in? scai de ei ?i s?-i ?in? cat mai departe de probleme.