?Cine-i acolo?” Strig? Strebasus ?n clipa ?n care auzi un u?or fo?net venind dinspre p?dure. Neauzind niciun r?spuns ?ns?, ridic? mana stang?, dand semnal celorlal?i solda?i, care erau cu el de straj? la hotar ?n acea noapte, s?-?i preg?teasc? armele ?i s? fie gata de atac.

  Se calmar? curand ?ns? cand auzir? ?oapta lui E?ōl, ?Sunt eu, Strebasus!”

  ?Comandante?” Aproape c? strig? Strebasus, uimit nevoie mare. Dup? care, f?cand ca?iva pa?i spre locul din care auzise vocea lui E?ōl, ?ntreb?, ?Dar… stai, cum e posibil s? vii de colo cand te ?tiam plecat prin zona estic??”

  ?Doar a fost nevoie s? schimb?m ruta,” spuse E?ōl cu jum?tate de voce, apropiindu-se ?ntr-un final de Strebasus, care-l privea ?nc? extrem de uimit ?i nu de tot convins c? vorbea anume cu comandantul s?u.

  Doar cand d?du ochii cu Alena, care ap?ru din spatele lui E?ōl, ?n?elese c? erau ei ?n carne ?i oase ?i nu o ?n?el?torie. De asta ?i r?sufl? u?urat ?i spuse, ?Bine c? nu m-am l?sat ?n?elat m?car.”

  ?Ai fi putut fi ?i cat de u?or de altfel,” ?i spuse Alena zambind. ?Pan? la urm? oricine ar fi putut imita vocea comandantului ca s? te duc? ?n eroare, iar tu ai crezut f?r? s? verifici.”

  Strebasus se ?ncrunt?. ?S? verific? Mi se pare exagerare dac? sincer, c?ci ?mi cunosc comandantul dintr-o mie. La fel ?i ?tiu ?i vocea.”

  ??i totu?i ea are dreptate, Strebasus, c?ci avem acum de-a face nu cu du?mani obi?nui?i, da cu cei cu puteri magice, care ar fi putut cu u?urin?? folosi trucul ?sta ca s? te duc? ?n eroare. Dar… cum nu s-a ?ntamplat, s? nu ne panic?m totu?i. Pe moment e bine. Iar acum, spune-mi c? regina Inlan Diar e ?nc? treaz??”

  ?Da, este, c?ci a strans Consiliul B?tranilor la sfat. Se afl? ?n sala cea mare.”

  ?Am ?n?eles! M? ?ndrept ?ntr-acolo ?i eu dar?!” Spuse E?ōl, surazand, punand o man? pe um?rul stang al ajutorului s?u ?i cel mai bun prieten, pe care-l cam b?gase ?n sperie?i ap?rand atat de brusc la hotar ?i ?n plin? noapte. Apoi, privind la Alena, ?i spuse, ?S? ne gr?bim ?i s?-i d?m ve?tile reginei!”

  ?Mergi tu ?i le spune! Eu merg ?n tab?r? ?ntre timp ?i-i pun ?i pe ceilal?i la curent cu ce se ?ntampl?. Astfel ca?tig?m ceva timp ?i punem la cale mai multe planuri s? ne duc? spre izband?.”

  ?Atunci… a?a r?mane!” Spuse E?ōl sigur pe sine. Dup? care, lovindu-l pe Strebasus de dou? ori pe um?rul stang, ?i d?du ?n grij?, ?S? nu la?i pe nimeni altcineva s? intre, c?ci nimeni altul nu ne e prieten, ci du?man.”

  ?Ce dac? totu?i spun c? vin din partea reginei?”

  ?Atunci… anun?i mai ?ntai ?i dup? ce ne asigur?m c? a?a e, c? un prieten ne bate la u?? ?i nu un du?man, ?l vom l?sa s? intre.”

  ?Am ?n?eles, comandante! A?a vom face!” Spuse Strebasus cu ?ncredere, luand pozi?ia de drep?i.

  Privind la ?supunerea” lui Strebasus fa?? de E?ōl, Alena se ?ncrunt?. ?Prea-mi pare mie exagerare,” ?i ?opti ea mai apoi lui E?ōl cand se ?ndep?rtau de solda?i.

  ?Ce anume?”

  ?Supunerea celui de la hotar. Strebasus parc? ai zis c?-l cheam?. Mi se pare mai mult f???rnicie decat exagerare.”

  E?ōl surase. ?Crezi c? asta e? F???rnicie? Eu i-a? spune devotament, c?ci nu prin pu?ine pericole am trecut ?mpreun?. De asta ?i am ?ncredere ?n Strebasus.”

  ?Ar trebui totu?i s? fii mai prudent, c?ci nu ?tii nicicand cand cel pe care l-ai considerat prieten te poate ?njunghia pe la spate.”

  Spunand aceste cuvinte, Alena ??i puse gluga pe cap ?i porni spre Nord, spre Tab?ra Fiarelor, s? le spun? ?i celorlal?i ce aflaser? cat fuseser? ?n pribegie. ?i, plecand, nu se uit? nici m?car pentru o clip? ?n urm?. E?ōl ?ns? o privi o vreme plecand, dar nu pentru c? l-ar fi pus pe ganduri cuvintele ei legate de Strebasus, ci pentru c? sim?ea nu-?i de ce o stranie senza?ie ?n piept v?zand-o ?ndep?rtandu-se de el.

  ***

  ?E?ti sigur c? era Maranam cel de la hotar?” ?ntreb? Inlan Diar speriat?, ridicandu-se chiar de pe tron, ?n clipa ?n care E?ōl o vesti pe ea, pe Zeal ?i pe restul b?tranilor afla?i la Consiliu c? Maranam a ajuns ?n zona de r?zboi.

  ?Sunt cat se poate de sigur, regina mea!” Spuse E?ōl, plecandu-?i u?or capul. Apoi privi ?n stanga ?i-n dreapta sa cand ?i auzi pe b?trani ?u?otindu-se ?ntre ei: parte din ei se ?ntrebau de-i adev?rat ce auziser? din gura comandantului, pe cand alt? parte p?reau cu adev?rat ?ngrijora?i, c?ci de Maranam era acolo ?nsemna c? pusese gand r?u Pa?i Makka?-ului, pe care avea de gand s?-l distrug?. Iar asta ?nsemna:

  ?C? oamenii de rand sunt ?n pericol, str?bunico!” Spuse Zeal dintr-o dat?, f?candu-i pe cei prezen?i la Consiliu s? tresar?. ?De aceea ?i cred c? cel mai bine ar fi s?-i ?ndep?rt?m de campul de lupt?.”

  ?Asta e de la sine ?n?eles,” spuse unul dintre b?trani. ?Doar c?… nu ?tiu cum am putea face asta, c?ci, din cate ne-a spus comandantul E?ōl, zona estic? e deja p?zit? de Vanamarii lui ?irākulā, ?n timp ce ?n Sud ?i avem pe Vanamarii acelui Colte ?i pe Fecioarele Yātrīkar. Mai r?mane zona vestic? liber?, chiar dac? nu ?tim pentru cat timp.”

  ?Ba ?i zona vestic? nu-i sigur?,” interveni E?ōl ?n discu?ia b?tranului cu Zeal. ?Cat ne ?ndreptam ?ncoace, ?nconjurandu-i pe C?rbunari, pe Yātrīkare ?i pe Vanamari, am putut afla c? spre Vest se ?ndreapt? deja Fecioarele Uyarvu, conduse de āram. ?i… cred c? anume ?ntr-acolo se va ?ndrepta ?i Maranam ?ntr-un final.”

  Inlan Diar se cutremur? auzindu-l pe E?ōl pomenind de Maranam. Ba chiar se cl?tin? u?or pe picioare de fu cat pe ce s? cad? de n-o observa Zeal la timp, c?ci anume ea se repezi spre regin?, sus?inand-o s? nu cad?. Astfel, ?n clipa ?n care sim?i mainile str?nepoatei apucand-o ferm de bra? ca s-o sus?in?, cu ochii ?n lacrimi, Inlan Diar se uit? la Zeal, c?reia ?i spuse, ?Se pare c?-i sfar?itul, Zeal! Sfar?itul Pa?i Makka?-ului ?i-a Oamenilor Ghe?ii, c?ci… nu ne r?mane decat s? fugim prin zona nordic?. Dar de acolo…”

  ?…putem s?ri doar ?n gol, strivindu-ne de rocile Ka?ka? Pēy-ului,” murmur? un alt b?tran prezent la Consiliu, f?candu-i pe ceilal?i s? tresar? ?i s?-l priveasc? ?ngrozi?i mai apoi. S?rmanul b?tran ?ns? nu se uit? la niciunul din cei prezen?i acolo, ci doar ?n p?mant, la picioarele sale pline de b?t?turi ?i vene mult ie?ite ?n afar?, semn c? umblase mult la via?a lui, iar b?trane?ile, cele pe care sperase s? le petreac? ?n lini?te, ?i vesteau acela?i lucru: alte drume?ii, de data asta ca s?-?i salveze via?a ?ns?.

  Dintr-o dat? tres?ri s?rmanul cand primul b?tran, cel care ?i vorbise lui Zeal, strig? la el, ?Despre ce vorbe?ti acum, Illas? Care s?rit ?n gol de pe Rocile Ka?ka? Pēy-ului? Ai c?piat sau ce?”

  ?Ba nu, Celario, n-am c?piat eu, ci doar am spus adev?rul,” murmur? ?ngrozit cel numit Illas. ?De-i doar zona nordic? f?r? ap?rare din partea du?manului, atunci e pentru c? anume asta ?i-au pus ?n plan: s? ne dea o singur? cale de sc?pare… s?rind ?n gol.”

  ?Ceva ce totu?i n-o s? se ?ntample nicicand,” intr? ?n vorb? un al treilea b?tran, pe nume Pittar. ?Pentru c? nimeni nu pleac? de aici. De trebuie s? murim murim cu to?ii pe al nostru p?mant ?i nu sfar?indu-ne vie?ile ?n bra?ele r?ului din inima Ka?ka? Pēy-ului.”

  ?Un r?u care ne amenin?? de pretutindeni,” nu se l?s? Celario. ?De aceea ?i trebuie s? facem ceva ca s?-i salv?m pe cei f?r? puteri magice, Pittar. Nu-i putem l?sa s? moar? ?n mainile acelui hain Maranam.”

  ?Atunci ce propui?” ?ntreb? Pittar pe-un ton aspru. ?S?-i man?m pe s?rmanii oameni pe drumurile pietroase ?i ?erpuite ale Ka?ka? Pēy-ului, direct ?n gura larg deschis? a ?arpelui Tetapas?”

  ?Desigur c? nu,” se balbai pu?in Celario. ?Dar, de-i unica sc?pare ca s? aib? restul zile, atunci va trebui s? risc?m ?i s? lu?m drumul cela.”

  ?Ba cred eu c?-i riscant s? trecem pe acolo,” spuse E?ōl, atr?gand aten?ia b?tranilor pu?i pe har?? asupra sa. ?De ce-i riscant? Pentru c? am impresia c? a fost pl?nuit anume a?a: ca zona Nordic? a Pa?i Makkal-ului s? r?man? f?r? ap?rare din partea du?manului ca s? ne dea o pist? fals? spre salvare.”

  Zeal tres?ri. Apoi, ?ncruntandu-se cat o ajut? pe Inlan Diar s? se a?eze pe tron, privi la E?ōl, pe care-l ?ntreb?, ?La ce te referi acum e c? exist? o ?n?elegere secret? ?ntre ?arpele Tetapas ?i Maranam? Ca s? ne fac? pe noi s? ne ?ndrept?m ?ntr-acolo ?i el s? aib? ?ansa s? ne ?nchid? sufletele ?n acel Ko?i?”

  ?A?a e, prin?es? Zeal, c?ci nu cred c? Tetapas ?i-a ap?rut degeaba ?n acel vis: a fost s? te ?pre?ntampine,” demonstrand fals interes ?n a te ajuta.”

  ?Sunt de acord cu E?ōl de data asta,” ?opti Inlan Diar, sleit? de puteri. ?Tetapas e capabil de asta. Mai ales acum c? Tikil e la libertate, iar Maranam a ajuns la al nostru hotar. Da, sunt sigur? de asta acum: c-au pl?nuit totul pan? ?n cel mai mic detaliu - c? dac? n-or fi ?n stare s? treac? de Bariera creat? de mine, s? ne fac? pe noi s? lu?m ultima cale spre a lor biruin??. Ceva ce n-o s? se ?ntample totu?i. Nicicand.”

  ?Atunci? Ce propune?i, regin?: s?-i l?s?m pe oameni aici cat merge r?zboiul?” ?ntreb? Illas cu glas gatuit.

  ?Ba nu. V-om recurge la ultima ?ans? pe care o avem pentru a supravie?ui,” se auzi dintr-o dat? glasul panterei Accam Ku??u, venind dinspre u??. Privind ?ntr-acolo, ?l v?zur? cu to?ii pe Accam Ku??u ?ndreptandu-se spre tron. ?n timp ce se ?ndrepta spre a sa fiic?, Inlan Diar, marea panter? neagr? Accam Ku??u privi cu bun?tate la cei ce se stranser? la sfat, cam zece b?trani, ?i la comandant, c?rora le spuse, ?Deschizand o poart? pe care n-am crezut nicicand c? vom fi nevoi?i s-o facem ca s-o folosim ca poart? de salvare.”

  ?Te referi la Poarta Secret? a Muntelui Fricii?”

  ?A?a e, Zeal,” spuse pantera, privind-o pe tan?r?. Dar, de?i Accam Ku??u ?ncerca s? par? sigur pe el cat le vorbea celorlal?i, Zeal tot putu citi teama ?n ochii lui. ?Poarta care s-a ?nchis, odat? pentru totdeauna cum am crezut eu, ?n clipa ?n care al meu fiu Tikil mi-a ?nfipt al lui pumnal ?n inim?.”

  Tremurand ca varga, ?n timp ce tot ?nghi?ea ?n sec, privind aiurea prin sala tronului, Inlan Diar baigui ?ntr-un final, ?Poarta pe care doar dou? suflete o pot deschide ?n lumea asta.”

  ?Doar dou?? Cine anume, str?bunico?”

  ?Eu ?i… tu, scumpo!” Spuse regina, privind cu ochi ?nl?crima?i ?n cei ai str?nepoatei. ?O poart? care cere un sacrificiu enorm de la cei ce-o deschid.”

  ?Sacrificiu? Care anume?” Se interes? Zeal, f?cand ca?iva pa?i pan? ajunse ?n fa?a bunicii, privind adanc ?n ochii ei.

  ?n loc de-un r?spuns, Zeal o v?zu pe a ei str?bunic? surazand amar, c?ci Inlan Diar n-avea de gand s?-i spun? str?nepoatei c? cel ce deschide Poarta Muntelui Fricii pl?te?te apoi cu via?a. Putea doar zambi trist?, de?i ?n suflet v?rsa lacrimi ?iroaie, c?ci acea viziune pe care o avuse cand Anaya vizitase Pa?i Makkal-ulul p?rea s? fie adev?rat?: Zeal era sortit? pieirii. O moarte vestit? ei ?i de apele miculului izvor Pārvai, care-?i color? atat de brusc apele ?n ro?u ?n fa?a tuturor, f?candu-i pe fiecare din ei s? se cutremure din cap pan?-n picioare.

  ***

  Privind ?int? spre Est, acolo unde se vedeau stranii lumini ro?ii pe cer, de parc? ar fi fost artificii, Alena oft?. ?Se anun?? o mare lupt? curand,” ?opti ea ?ntr-un final, cutremurandu-se.

  ?Sunt de acord cu tine,” ?i r?spunse Inmar la ceea ce p?ru mai mult a ?ntrebare din partea Alenei decat a remarc?.

  Privind spre dreapta, acolo unde se afla Inmar, Alena se ?ncrunt?. F?cu asta nu pentru c? Inmar ar fi venit acolo pe nea?teptate, c?ci ajunser? atat de aproape de grani?a nordic? a Pa?i Makkal-ului ?mpreun?, ci pentru c? i-ar fi pl?cut ca Inmar s-o mint? ?i nu s-o sus?in? ?n acel adev?r. Dar, cum ??i d?dea prea bine seama c? n-ar fi servit la nimic minciuna, Alena zambi trist ?ntr-un final, ?optind mai apoi, ?Chiar dac? mi-ar fi pl?cut s? nu fii.”

  Inmar zambi. ?E din cauza celor ce-ai spus c-ai v?zut ?n P?durea Umbrelor?”

  ?A?a e, Inmar. ?ntampl?ri de care ?mi aminteam vag, dar pe care mi le-am amintit atat de clar fiind acolo. Despre un trecut care m-a marcat chiar mai mult decat am crezut vreodat?.”

  ?Un trecut care ne-a marcat pe to?i de altfel, c?ci ?nc? ?in minte momentul ?n care Nikkari te-a adus ?n satul nostru de pe munte acum dou? decenii.”

  ??i-i minte ?i asta?” ?ntreb? Alena ?ncruntandu-se.

  ?Desigur,” spuse Inmar vesel?. O veselie pe care Alena o consider? stranie. Dar chiar ?i a?a nu spuse nimic. Doar ascult? mai departe ce-avea Inmar s?-i spun?, ?De altfel n-aveam cum s? uit acest fapt, c?ci atunci te-ai pref?cut mut?. Mult? vreme de altfel. Luni de zile dac? nu gre?esc. ?i, cand ?n sfar?it te-a f?cut Ahi s? vorbe?ti, ai spus doar cateva cuvinte, ?V? voi spune povestea atunci cand vor fi vremuri mai bune.”

  ?A?a am zis atunci?”

  ?Mmm, cuvant cu cuvant. O poveste pe care a?a ?i n-am aflat-o noi dup? asta. De ce?”

  ?Pentru c? n-a fost ceva de care-mi pl?cea s?-mi amintesc.”

  ?Motivul?”

  ?Moartea, Inmar, c?ci anume moartea m-a adus lang? voi ?ntr-un final.” Inmar o privi ?ncurcat?. Alena ?ns?, sim?ind c? nu mai putea privi ?n ochii prietenei, se uit? iar spre estul Pa?i Makkal-ului, ?optind mai apoi, ?Moartea mamei, cea ucis? de Vanamari ?i… moartea mamei lui Zeal.”

  Inmar o privi crucit?. ?Stai c? nu ?n?eleg,” ?uier? ea apoi printre din?i. ?Ce-are a face mama lui Zeal cu moartea mamei tale? A fost implicat? cumva?”

  ?Da, dar nu cum crezi tu! A fost Zayleea ce-a care m-a salvat atunci de Vanamarii lui ?irākulā. ?n acea zi cand ea a disp?rut din aceast? lume.”

  ?E moart??”

  ?Mmm, e moart?. ?i anume Tetapas e de vin? pentru asta.”

  ??arpele ?la? Dar… ce-are el a face cu moartea fostei Titanide a Cerului Nelimitat?”

  ?Desigur c? are, c?ci ?n acea zi, ?ncercand s? salveze familia C?rbunarului Rueb, Titanida Zayleea s-a ?ntalnit cu ?irākulā ?i cu ai lui cand coborau de pe munte. Atunci, ?tiind c? n-o s? fie ?n stare s? le fac? fa?? de una singur?, a decis s? se ?ntoarc? din drum ?i a luat ?i familia lui Rueb cu ea. Dar, trecand pe lang? grota lui Tetapas, s-a l?sat ?n?elat? de cuvintele ?arpelui, care i-a oferit protec?ie ?n grota lui. ?i, intrand acolo, n-a mai fost v?zut? nicicand dup? asta.”

  ?Acum ?n?eleg de ce se spunea adesea printre magi c? ?arpele Tetapas are un as ascuns ?n manec?, unul care-i va asigura salvarea: avea un Suflet divin ?nchis ?n al lui Ko?i.”

  ?A?a se pare, Inmar. Dar… ???, nu-i momentul ca al?ii s? afle despre asta. Nu acum ?i ?n special nu Zeal. O poate demoraliza.”

  ?Aici ?in s?-?i dau dreptate. Vom p?stra secretul pentru noi o vreme. Dar, chiar ?i a?a, de sc?p?m de Maranam ?i de acoli?ii lui, tot va trebui s?-i spunem lui Zeal unde anume a disp?rut a ei mam?, ca s?-i poat? elibera m?car sufletul.” Alena o privi ?ncurcat?. Inmar se ?ncrunt?. ?Ce acum?” ?ntreb? ea ?ntr-un final.

  ?Doar mi se pare straniu ca tu s? sim?i compasiune pentru cineva. ?n special pentru cineva din familia reginei Inlan Diar.”

  Inmar ??i dezveli ni?el col?ii. ?S? nu-i spunem compasiune, ci ?asigurare a propriei siguran?e.”

  ?Iar asta pentru c?…?”

  ?Pentru c? chiar nu mi-ar face pl?cere s?-l ?tiu pe ?arpele Tetapas ?n libertate. De aceea ?i zic c? dac? se afl? c? anume el ?ine captiv sufletul Zayleei ?n al lui Ko?i, o s? fie atacat ?i, cu pu?in noroc, sc?p?m de r?ul lui pe veci.”

  Alena oft?. ?N-a? fi totu?i sigur? de asta, Inmar. S? nu uit?m c? acel ?arpe are sprijinul lui Maranam ?i-al lui Tikil.”

  ?Da, pe moment. Dar, de avem noroc ?i-i ?nvingem, r?mane pe cont propriu. ?i, atata timp cat e ?nchis ?n grota ceea ?i nu poate sc?pa, e sl?bit. ?n timp ce altora le cresc puterile pe zi ce trece. ?n special lui Zeal, care, dup? ce Accam Ku??u i-a dat parte din puterile sale ?i pe Argol ?n slujb?, de?ine puteri impresionante a? putea spune eu. Mult prea mari decat mi-ar fi pl?cut s? le aib? dac? sincer.”

  ?Dar totu?i nu suficiente ca s?-l ?nving? pe Tetapas de una singur?.”

  ?Cine-a zis c-o s? fie de una singur?? Vulpile ro?ii o s–o ajute de trebuie.”

  Unlawfully taken from Royal Road, this story should be reported if seen on Amazon.

  ??i miracolul ?sta?” ?ntreb? Alena cu viclenie.

  ?Doar… un gand pe care l-am avut. ?i acum… s? ne ?ntoarcem ?n tab?r?, c?ci Kkā??u se pare c? pl?nuia un atac surpriz? asupra C?rbunarilor. S? nu ne l?s?m mai prejos. Cel pu?in s? fim la curent cu ce au de gand.”

  ?ntorcandu-i ?ntr-un final spatele Alenei, Inmar se ?ndrept? spre tab?r?. Mergea cu capul sus ?i cu spatele drept, dar tot v?zu Alena c?-i erau pa?ii cumva har?ai?i. La fel sim?i Alena ?n vocea lui Inmar preocuparea, c?ci erau luni de zile deja de cand n-auziser? ve?ti despre Ahi ?i Mayar, iar asta ?i sfa?ia inima vulpii, f?cand-o adesea s? sangereze.

  ***

  Luminile ro?ii v?zute de Inmar ?i Alena pe campia Estic? a Pa?i Makkal-ului erau reflec?ii ale focurilor aprinse pe campie de Tīmai, dand astfel tuturor de ?tire c? pe acolo nu se trece. La fel acele reflec?ii erau cauzate ?i de puterea Vanamarilor lui ?irākulā, cei care se ?ntinser? pe toat? campia, la ordinul lui Tīmai, putere care nu doar c? reflecta focul ca ?ntr-o oglind?, dar ?i-l amplifica, f?candu-l s? par? c? se ridica adesea pan? la cer, ?Ca s? dea ?i restul Titanilor de ?tire c? aceast? campie e doar a noastr?,” ?uier? Tīmai printre din?i, ranjind, ?n timp ce privea la hotarul Estic al Regatului Ghe?ii, cel protejat de Bariera Ta?ai, de care nici m?car ea nu putea trece, ceva ce-o f?cu s? maraie ?ntr-un final printre din?i, ?Atat de nesuferit?.”

  ?Ce anume?” ?ntreb? Maranam, f?r? s-o priveasc?. Acesta ?edea la doar un pas ?n fa?a lui Tīmai, cu mainile la spate ?i cu spatele drept, privind ?i el ?int? la Barier?, pe care o visa c?zut? ??nd?ri la p?mant, controlat? de a lui Putere.

  ?Bariera. Acela?i lucru la care te gande?ti ?i tu. Doar c?, la fel ca ?i mine, n-ai nicio putere asupra ei, iar asta mi se pare a naibii de curios,” r?spunse Titanida, pe-un ton u?or batjocoritor.

  ?ntorcand pu?in capul spre stanga, acolo unde se afla Tīmai, Maranam o privi chiora? o vreme. ?Nu v?d nimic straniu ?n a nu avea putere asupra unui lucru p?mantesc, Tīmai. Pan? la urm? ne afl?m pe teritoriu str?in ?i tu ?tii la fel de bine ca mine asta.”

  ?De ?tiut ?tiu eu asta. Dar totu?i… odat? ce-ai decis s?-l ataci ?i s?-l distrugi, ar fi trebuit s? ai control asupra acestei Bariere, nu crezi?”

  ?Una pe care nu doar odat? ai ?ncercat s-o distrugi ?i nu ?i-a reu?it,” ?i spuse Maranam cu repro?. ?C?ci pentru asta ai fost creat?, Tīmai. ?i totu?i nu ?i-a reu?it.”

  ??tii prea bine din ce cauz?, c?ci… de m-ai fi ascultat atunci ?i m-ai fi ajutat s? pun laba pe vulpea ceea, ne-ar fi reu?it. Tu ?ns? nu… ai decis s? nu te pui cu nesuferita de Soart?, nu ?nainte de vreme, iar vulpea a ajuns ?n puterea lui Ahi, cel care n-o s? fie nicicand de partea noastr?, de?i ar fi trebuit.”

  ?Toate la timpul lor, Tīmai. Sau ce… crezi c? acea vulpe e singura capabil? s? distrug? Bariera?” Tīmai ?l privi confuz?.

  ?Mai e cineva ?n stare de asta?” ?l ?ntreb? ea.

  ?A?a e. Mannar.”

  ?Aaa,” exclam? ea cu ironie. ?Un caine ?nchis demult ?n cu?c?, f?r? ?ansa s? scape.”

  ??i totu?i un caine care ne va fi nou? de folos, chiar dac? al?ii cred c? le serve?te doar lor.”

  ?Te referi la Eris?”

  ?La cine altcineva?! Pentru asta ?i i-am permis control asupra p?mantului: ca s?-l preg?teasc? pe Mannar ?i astfel s?-mi serveasc? mie ?ntr-un final.”

  Tīmai stramb? din nas. ?Ceva ce-o s? mai vedem noi,” spuse ea, f?cand ca?iva pa?i de lang? Maranam, care continu? s-o priveasc? chiora?, c?ci atitudinea ei provocatoare nu-i era deloc pe plac. ?i nu doar lui, ci ?i panterelor, care-?i tot dezveleau col?ii, privind la Tīmai. Titanida ?ns?, deloc deranjat? de nepl?cerea lor, le ?uier? doar un ????” cand trecu pe lang? ele, dandu-le astfel de ?n?eles s? nu-?i bage nasul unde nu le fierbea oala, dup? care, ?ntorcandu-se brusc spre Maranam, ?l ?ntreb?, ?Iar acum c-am acaparat campia asta stearp?, care-i urm?torul pas?”

  ?S? ne asigur?m ?ntaietatea ?i ?n zona vestic?. Acolo, ?mpreun? cu Fecioarele Uyarvu, ?i v-om ?mpiedica pe oamenii lui Inlan Diar s? scape. Astfel, v?zandu-se ?ncercui?i ?i f?r? ajutor din exterior, singura cale de sc?pare care le mai r?mane va fi Nordul. ?i, luand calea Ka?ka? Pēy-ului, ne vor ajuta s? ne ?ndeplinim promisiunea fa?? de Tetapas ?ntr-un final.”

  ?Crezi c? vor c?dea ?n capcan??” ?ntreb? Tīmai, ?ncruntandu-se. ?Am eu impresia c? nu, c?ci nici Inlan Diar ?i nici ajutorii ei nu par deloc pro?ti. Frico?i poate, dar nu pro?ti.”

  ?Chiar ?i a?a n-au cum b?nui ce-am pus noi la cale. De aceea ?i-s sigur c? vor lua ?n cele din urm? calea Ka?ka? Pēy-ului, ajungand ?ntr-un final ?n gura larg deschis? a lui Tetapas. Apoi, cand al lui Ulcior Ko?i va fi umplut pan? la refuz cu suflete, vom avea ?ansa mult a?teptat? ?i puterea deplin? asupra lumii.”

  ??n timp ce ?arpele Tetapas ??i va fi pe veci supus, cand se vedea st?pan,” chicoti Tīmai, r?ut?cioas?. ?Ah, s?rmanul ?arpe care-?i a?tepta libertatea, dar va ajunge ?ntr-un final captiv iar. Chiar mi-i jale de el dac? sincer.”

  Maranam o privi iar chiora?. ?Mai degrab? ?i-ai pierde timpul gandind cum s? treci de Bariera ceea decat s?-?i faci griji pentru ?arpe.”

  ?Iar tu ai face bine s? iei calea Sudic? ?n loc s?-mi ?ii mie moral?. ?i… ce ?ine de Bariera ceea, ?tii prea bine c? n-am putere asupra ei,” aproape c? strig? Titanida, luandu-i prin surprindere pe Vanamari.

  Ba chiar, auzind-o burzuluindu-se ?n fa?a lui Maranam, ?irākulā cl?tin? din cap cu repro?, ?uierand apoi printre din?i, pentru sine doar, ?La sigur ?i-a ie?it din min?i.”

  Tres?ri ?ns? auzind glasul lui Domas ?n urechea stang?, ?Cel care ?i-a ie?it din min?i insultandu-ne st?pana e?ti tu, ?irākulā. Sau ce… ?i-i dor cumva de-o sc?rm?neal??” Se trase ?ns? Domas brusc spre dreapta ?n clipa ?n care sim?i col?ii ascu?i?i ai lui ?irākulā ?nfip?i ?n gatlej. Nu adanc ?ns?, ci doar a?a cat s?-l ?nve?e minte. Apoi, cu coada ?ntre vine ?i schel?l?ind u?or, Domas se ?ndep?rt? de ?irākulā, ?ndreptandu-se spre pantere de data asta.

  V?zandu-l apropiindu-se de pantere, ?irākulā ??i dezveli iar col?ii. ?Caut? alia?i de n?dejde acolo unde nu-s decat du?mani. Dar… n-are decat dac?-i prost, c?ci nimeni pe campul ?sta de lupt? nu-i de partea lui, ceva ce n-a ?n?eles nicicand de altfel, crezand ?n jur?minte de?arte din partea R?ului.” Apoi, tot maraind u?or, ?irākulā ?i ?ntoarse spatele lui Domas, f?cand ocolul campiei, s? se asigure c? ai s?i Vanamari erau pe pozi?ii, preg?ti?i de lupt? de cum s-ar fi dat semnalul, c?ci chiar dac? ura el c? se supunea lui Maranam ?i Titanidei Urii, tot trebuia s?-?i ?in? limba dup? din?i, c?ci datorit? lor fusese ?nzestrat cu puteri mari ?i via?? ve?nic?.

  ***

  ?Sunt destui caini pe lume asta se pare,” marai Karayel, stand la hotarul Estic al Pa?i Makkal-ului ?i privindu-i ?int? pe Vanamarii lui ?irākulā.

  ?Iar cel de colo pare a fi vestitul Maranam, nu-i a?a?” ?ntreb? īramā?atu, ?ncruntandu-se. ?Un tip care nu-mi e pe plac deloc.”

  ?Mie mai mult decat ?la nu-mi place prin?esa ceea neagr? ?n cerul gurii.”

  īramā?atu ??i privi prietenul pe sub sprancene. ?Iar asta de unde o mai ?tii? C?-i neagr? ?n cerul gurii? Ai c?utat-o la din?i cumva?”

  ?Nu-i cal s?-i verific varsta dup? din?i,” ?uier? Karayel printre din?i. ?Doar… ?mi dau seama ce poam? e dup? modul ?n care vorbe?te ?i se poart?. ?i dup? haine desigur, c?ci a ales tot negru din lume pentru rochia ceea. Mai ales… simt r?ul adiind de la ea ?i de la floarea ceea ciudat? pe care o poart? ?n p?r.”

  ?Floarea Mor?ii i se spune sau Malarul.”

  ?Malarul? Cel despre care comandatul E?ōl ne-a vorbit adesea?”

  ?Mmm, a?a e. Floarea despre care str?bunii Pa?i Makkal-ului ne-au avertizat s? ne ferim ?i s? n-o mirosim nicicand. Doar dac? nu vrem s? ne ie?im din min?i.”

  ?Asta o ?tiu ?i eu. Credeam c-o ?tie toat? lumea de altfel, c?ci cel supus Malarului, fie el ?i de partea r?ului, ac?ioneaz? mereu imprevizibil, ?ndreptandu-se cu pa?i repezi spre Moarte. Diavoli?a ceea ?ns?, de?i o poart?, pare a se comporta normal.”

  ?N-a? fi eu atat de sigur de asta.”

  ?De ce m? rog?”

  ?Pentru c?… de-ar fi fost ?ntreag? la minte, nu i-ar fi vorbit St?panului R?ului cum i-a vorbit mai ?nainte: cu autoritate ?i ironie. Ba am sim?it eu ?i batjocura ?n vocea ei.”

  ?Chiar ?i a?a, n-a primit nici m?car un zdupac dup? ceaf?, c?ci de i-a? fi vorbit eu tatei astfel… r?maneam calic pe veci, z?u.”

  īramā?atu pufni ?n ras. ?Asta pentru c? Kkā??u are man? grea. Maranam ?la ?ns?, cu toat? r?utatea din el, nu pare atat de vrednic la ale lui. Cea neagr? ?n cerul gurii, a?a cum ai numit-o adineauri, pare s? fie mai puternic? decat el.”

  ?E doar o aparen??,” spuse Karayel ap?sat.

  ??i se pare?”

  ?Sunt sigur, c?ci… spre deosebire de ea, Maranam ?tie a-?i ascunde for?a. O strategie de lupt? despre care mi-a vorbit ?i tata ?i nu odat? doar de altfel.”

  ??inandu-?i du?manii ?n ne?tiin?? ?i ghicind mereu ce-?i poate ?ie pielea ?i faci slabi ?i s? ac?ioneze pe negandite.”

  ?A?a e, īramā?atu, c?ci asta pare a le fi planul: ?ncearc? s? ne sperie ?i s? ne dezbine. De asta ?i au de gand s? ne ?ncercuiasc? din trei p?r?i, l?sandu-ne loc de sc?pare doar prin zona Ka?ka? Pēy-ului.”

  ?Ce nu ?tiu ei ?ns? e c? regina Inlan Diar ?i-a dat deja seama de asta, iar planul lor r?mane doar un vis.”

  ?Un plan al naibii de bun totu?i, odat? ce s-a decis s? se deschid? Por?ile Secrete ale Muntelui Fricii.”

  īramā?atu se cutremur?. ?Por?ile Secrete ale Muntelui?” Se balbai el. ?Dar asta e…”

  ?Moartea cuiva,” ?uier? Karayel printre din?i. ?Sper doar c? nu a noastr?.”

  Spunand aceste cuvinte, Karayel ?ntoarse brusc spatele Barierei, ?ndreptandu-se iar spre tab?r?, s? spun? celorlal?i c? ale lor b?nuieli se adeverir? ?i c? ?ntr-adev?r planul lui Maranam era s?-i ?ndrepte pe to?i spre grota lui Tetapas. ?n urma lui, īramā?atu mai privi o vreme spre campia ?mpanzit? de focuri ?i de Vanamari. Era trist ?i ?ngandurat vantul, c?ci ?ntr-adev?r se sim?ea ?ncol?it cu ata?ia du?mani prin preajm?. Chiar ?i a?a purta ?nc? speran?a ?n suflet, c? vor fi ajuta?i din exterior, ?i c?, ?ntr-o bun? zi, va putea zburda iar liber pe acea campie estic?, cea mai drag? inimii lui.

  ***

  ?Ca s? deschizi Por?ile Secrete ale Muntelui Fricii, fiica mea, va fi nevoie s? opre?ti timpul ?i s?-l faci s? stea ?n loc chiar deasupra muntelui,” ?i spuse Accam Ku??u lui Inlan Diar.

  ?S? oprim timpul? Dar, tat?, pentru asta avem nevoie de ajutorul lui Tikil?” Spuse regina, oprindu-se ?n loc ?i for?and-o ?i pe Zeal, care p??ea ?n urma lor, s? se opreasc? ?i ea.

  Accam Ku??u oft?, oprindu-se ?i el. Apoi, ?nchizand ochii, c?ci durerea din suflet era mai mare decat ??i ?nchipuise el, spuse mai apoi, ??i-l vom avea. Ajutorul lui Tikil m? refer.”

  ?M? ?ndoiesc c-o s?-l ofere de bun?voie,” spuse Zeal ?ntr-o doar?, f?cand-o pe Inlan Diar s-o priveasc? cu repro?. Fata ?ns?, deloc deranjat? de acea privire, ridic? brusc din umeri, chipurile, ?Doar spuneam ?i eu, c?-i lucru sigur.”

  Privind din nou ?n fa??, la pantera Accam Ku??u, care st?tea ?n acela?i loc, Inlar Diar spuse mai apoi, ?Chiar dac? nu-mi place s? recunosc, Zeal are dreptate, tat?: m? ?ndoiesc c? Tikil o s? ne ajute de-i cerem asta.”

  ??i ai dreptate: de bun? voie n-o s-o fac? el,” ?opti pantera, f?candu-le pe Zeal ?i Inlan Diar s? schimbe priviri, extrem de mirate.

  ?Atunci? Cum ?l facem s? accepte?” Se interes? tan?ra.

  ?ntorcandu-se spre ea, Accam Ku??u surase. ?Am zis eu c-o s?-i cerem lui Tikil s? ne ajute?”

  ?Nu, n-ai spus-o. Dar… a sunat astfel.”

  ?Atunci n-ai ascultat tu bine. Ce-am zis eu a fost c? avem nevoie de ajutorul lui Tikil s? deschidem por?ile celea. Cum facem asta n-am zis.”

  ?mbufnat?, Zeal ??i ?ncruci?? brusc bra?ele pe piept. ?Atunci cred c?-i timpul s? ne luminezi, M?ria Ta,” ?i spuse ea panterei, ?afnoas?, c?ci i se p?rea c? Accam Ku??u ??i b?tea ni?el joc de ea.

  ?Zeal,” o dojeni Inlan Diar, privind-o iar. ??i-am spus de atatea ori s? nu fii nepoliticoas? cu cei mari. Tu ?ns? nu ascul?i niciodat?.”

  ?Da, ai spus-o! Dar nu ai spus nicicand c? nu pot face asta de m? simt ofensat?,” nu se l?s? tan?ra mai prejos.

  R?spunsul ei ?l f?cu pe Accam Ku??u s? rad?. ?Asta e ceea ce crezi? C?-mi bat joc de tine, iar asta te ofenseaz??”

  ?Nu… a cam sunat astfel dac? sincer.”

  ?Atunci… ai avut dreptate, c?ci am vrut s?-mi fac m?car un pic hatarul ?i s?-mi bat ni?el joc de-a mea str?-str?nepoat?.”

  ?Ceva al naibii de nepoliticos, nu crezi?”

  ?Poate ?i ai dreptate. Dar… cum altfel s? m? simt ?i eu bine dac? nu pe seama ta?”

  ??tiu ?i eu?! G?sind un alt circar?”

  ?Te-au adus urma?ii mei pe tine pe lume. Pentru ce s? caut altul?” ?i spuse Accam Ku??u printre hohote de ras.

  ?S? ?tii c? n-a sunat deloc bine,” ?uier? Zeal printre din?i, ?uierat care aduse cat de curand cobrele mai aproape de ea.

  Privind la jivinele verzi, care se ridicaser? amenin??tor pe coad?, aruncandu-?i limbile bifurcate spre el, Accam Ku??u deveni serios. ?Acum ?n?eleg,” spuse el dintr-o dat?.

  ?Ce anume?” Deveni ?i Zeal serioas?.

  ?De ce mu?ti mereu cand te sim?i atacat?. E din cauza lor. De la ele ai ?nv??at trucul ?sta, nu?”

  ?Ba de la tine l-am ?nv??at eu, c?ci ?i tu ?tii bine a mu?ca,” ?i spuse fata pe-un ton t?ios. ?Dar, s? l?s?m asta la o parte ?i s? ne ?ntoarcem la Tikil: cum ?l facem pe ?la s? ne ajute?”

  ?De asta s-or ocupa al?ii,” murmur? Accam Ku??u trist. Dup? care, ?ntorcandu-i lui Zeal spatele, porni spre Nord.

  Privind la str?bunica ei, extrem de confuz?, Zeal cl?tin? cu repro? din cap ?ntr-un final. ?Chiar n-am ?n?eles eu nimic dac? sincer,” spuse ea. Dup? care, pocnind din degete, le d?du cobrelor ei semnalul s? se ?ntoarc? ?n g?urile din care ap?ruser? acolo.

  ?Dac? sincer nici eu nu ?n?eleg mare lucru,” ?opti regina, trist?, privind ?n jur, la campiile pustii, pe care nu se vedea nici m?car un suflet viu, c?ci de cand regatul fusese ?ncercuit, Oamenii Ghe?ii ?i Siarii se ascunser? prin case, din care ie?eau doar pentru treburi urgente. ?Ceva ce-mi face totu?i inima s? sangereze, c?ci nicicand Pa?i Makkal-ul n-a ar?tat astfel. Aici mereu a fost veselie ?i bun? ?n?elegere. Acum ?ns?… bate vantul pe aici.”

  ?O fi din cauza vanturilor celora din Tab?ra Fiarelor?” Spuse Zeal ?n glum?, vrand s? disting? pu?in atmosfera. V?zand ?ns? c? nici Inlan Diar ?i nici Accam Ku??u nu reac?ionar? defel la gluma ei, murmur? sup?rat?, ?M?car a?i fi putut zambi ?i voi: a?a, de form?.”

  ?O inim? ?nsangerat? nu poate zambi, Zeal,” ?i spuse Inlan Diar. ?Nu cand vezi atata suferin?? ?n suflet.”

  ??tiu ?i eu asta, dar… glumind faci chiar ?i suferin?a mai u?oar?, nu crezi?”

  ?Fata are totu?i dreptate,” interveni Accam Ku??u ?n discu?ia lor. ?E mai u?or chiar ?i-n vremuri grele de ?i-i inima u?oar?.”

  ??tiu, tat?, dar… nu pot fi eu astfel. Nu cand al meu popor sufer?.”

  ?Iar asta ai ?nv??at-o de la mine,” ?opti trist Accam Ku??u, plecandu-?i u?or capul ?i oftand. ?Ceva ce-o s? se termine curand.”

  ?O s? se termine? Ce anume?” ?ntreb? Zeal mirat?.

  Accam Ku??u ?ntoarse capul spre ea, spunandu-i telepatic, ?Doar… suferin?a, Zeal! Suferin?a noastr? o s? se termine curand. Iar acum, s? mergem!”

  ?Unde?” ?ntreb? fata, privind mirat? la Inlan Diar de data asta.

  ?Spre Inima Muntelui,” ?i r?spunse Accam Ku??u ?n locul fiicei. ?Acolo de unde ??i vei lua for?a ca s? deschizi acele por?i. Iar tu, fiica mea, s? nu fii trist? dup? asta, c?ci am ales cu inima cand m-am decis la pasul ?sta s? ?tii.”

  ?Te-ai decis la ce anume?” Se interes? Zeal.

  Nu-i r?spunse ?ns? nici Accam Ku??u ?i nici Inlan Diar. Cei doi doar privir? unul ?n ochii celuilalt de parc? ar fi citit ?n suflete acea mare tain? pe care voiau cu orice pre? s-o ascuns? de Zeal. O tain? cu un singur deznod?mant: via?a cuiva oferit? ca ofrand? pentru siguran?a altora.

  ***

  ?A?teapt?-m? aici!” ?i spuse Accam Ku??u lui Zeal cand ajunser? la hotarul Vestic al Pa?i Makkal-ului. ??nainte de-a cobor? ?n inima muntelui, am nevoie s? schimb o vorb? cu cineva.”

  ?Cu cineva? Cu cine anume?” ?ntreb? fata extrem de mirat?.

  Accam Ku??u zambi blajin cand ?i spuse, ?Cuiva pe care n-am crezut nicicand c?-mi va fi dat s?-l ?ntalnesc. Dar totu?i cineva cu care am de gand s? dau ochii pentru prima ?i ultima oar? ?n acest r?zboi.” Apoi, oarecum ab?tut, Accam Ku??u ?i ?ntoarse spatele lui Zeal ?i se ?ndrept? spre Barier?.

  R?mas? locului, Zeal privi crucit? ?n urma lui. ?Ce pune mo?neagul ?sta la cale?” Se ?ntreb? ea. ?Nimic bun la sigur, de?i pare s? aib? inten?ii bune. Chiar ?i a?a, simt eu c? ascunde ceva. ?i el ?i str?bunica, c?ci prea a fost ciudat ce-au spus ei mai ?nainte. Mai ales: ce-a fost cu privirile celea cu sub?n?eles pe care ?i le-au aruncat ?nainte de-a ne desp?r?i? Mi-au pl?nuit moartea sau ce? Ah, Zeal, la sigur gande?ti tu prea mult ?n ultima vreme!” Se dojeni fata pe sine, t?cand ?n clipa ?n care Accam Ku??u trecu de Barier?.

  Petrecandu-l cu privirea o vreme, Zeal ?l v?zu oprindu-se chiar ?n mijlocul campiei care str?juia grani?a vestic? a Pa?i Makkal-ului, o campie ce p?rea goal? ?n acele clipe. Era ?ns? doar o aparen??, iar asta o ?n?elese Zeal atat de brusc c? se cutremur?: ?n clipa ?n care f?clii se aprinser? ?n mainile fecioarelor Uyarvu, ce ?mpanzeau ?ntreaga Campie.

  ?Nu poate fi!” Aproape c? strig? Zeal, f?cand ca?iva pa?i spre Barier?.

  Se opri ?ns? locului cand Accam Ku??u se uit? la ea cu repro?, spunandu-i pe-un ton aspru, ?Stai acolo unde e?ti, Zeal! Niciun pas s? nu dai ?n afara Barierei, m-ai ?n?eles?”

  ?Dar, str?bunicule,” ?ncerc? fata s? se opun?. ?Tu e?ti singur acolo, pe cand ele sunt zeci, dac? nu sute.”

  ?Chiar ?i a?a n-au s?-mi fac? nimic, c?ci nicio Uyarvu n-are putere asupra mea, chiar dac? la asta au visat mereu.”

  ?uierand aceste cuvinte printre din?i, Accam Ku??u privi furios la āram. Aceasta se afla la doar ca?iva pa?i de el, undeva spre stanga, pe vertical?, privindu-l ?i ea ?int?. Nu se citea ura ?n ochii ei, ci ?ndarjirea, c?ci pantera avea dreptate pan? la urm?: Fecioarele Uyarvu mereu ?i-au dorit libertatea, una pe care ar fi avut-o de l-ar fi ?nvins pe Accam Ku??u, dar totu?i ceva ce nicicand nu le-a reu?it, c?ci, ?Te-ai ?nc?p??anat mereu s? ne ?ii supuse,” ?i spuse ea panterei ?ntr-un final.

  ?Pentru c? libertatea voastr? n-ar fi dus la nimic bun. Am ?tiut mereu asta ?i-am avut dreptate, pentru c? v-a?i aliat ?n cele din urm? cu un mare du?man. ?i nu m? refer aici la Maranam, care se apropie cu pa?i rapizi de acest loc pe spatele lui Vakkurti, ci la Helyos, cel care va ?ntunecat mintea, juruindu-v? ceva ce n-o s? v? poat? da nicicand.”

  ?Ba te ?n?eli acum, b?trane,” ?i spuse āram cu superioritate, privind ?int? ?n ochii panterei. ?Nu via?? ve?nic? c?ut?m noi, luptand al?turi de Maranam, la ordinul lui Helyos.”

  ?Atunci? Ce anume c?uta?i voi dac? nu libertatea ?i via?a ve?nic?? Putere?”

  āram d?du din cap c? nu. ?Lumin? ?i c?ldur?, asta e ce c?ut?m. S? vedem iar r?s?ritul, ceva ce-o s? vedem iar doar dup? ce acest blestemat regat va c?dea pe veci.”

  ??i totu?i ceva ce n-o s? ave?i nicicand!” ?i spuse Accam Ku??u cu repro?. ??i ?tii de ce, āram? Pentru c? nu-i Lumin? acolo unde domne?te ?ntunericul ?i nici Bun?tate cand pe tronul lumii st? un rege cu inim? hain? a?a cum e anume Maranam!”