?Ah, ce plictiseal?,” b?mb?ni Calmac, ?ntorcandu-se de pe o parte pe alta ?i sc?rpinandu-?i corpul plin iar de b??ici, c?ci de cand venise ?n satul Rophionilor nu f?cuse altceva decat s? doarm?. ?i, desigur, s? mai bage zazanie ?i printre al?ii. ?n special ?i pl?cea s?-l z?d?re pe Mago, pe care f?cea ce f?cea ?i-l ?d?dea disp?rut.”

  Ultima dat? cand asta se ?ntampl? fu atunci lang? Barier?. Atunci ?i venise geniala idee de-al duce la rau undeva ?i de-al afunda ?n ape, de unde s? nu fie capabil s? ias? mai apoi nicicand. Doar c? planurile ?i fur? date peste cap de Malon, care, luandu-se pe urmele lor, dup? ce Calmac ?i Mago plecar? de lang? Barier?, d?du peste ei la jum?tatea drumului spre raul ce se afla ?n partea Vestic? a satului Rophionilor. Un rau la care a?a ?i n-ar fi ajuns din cauza c? le-ar fi fost prea imposibil s? treac? de Barier?. Calmac ?ns?, prea cufundat ?n ganduri ?i bucurandu-se ?nainte de vreme de-a lui victorie, nu se gandise la asta. Doar ??i spuse, ?Ajungem acolo, pe urm? vedem ce-o fi.” Un gand prost asta cu ?ganditul pe urm?,” c?ci, de-ar fi f?cut un plan mai bun, de s-ar fi gandit la toate pro ?i contra ideii sale geniale, n-ar fi ajuns mai apoi apucat de guler de Malon, care-l trase ulterior mai departe de Mago ?i, lipindu-l cu spatele de trunchiul unui copac gros, ?i ?uier? ghoului printre din?i:

  ??ncotro?”

  ?Eu?” ?ntreb? Calmac, privindu-l extrem de inocent. ?Doar… m? plimbam pe aici, admiram peisajul ?i ascultam ciripitul p?s?relelor. De ce? Adic?… de ce m? ?ntrebi m? rog?”

  ?Pentru c? mi se pare mie c? umbli cu ma?a ?n sac,” ?i spuse Malon, ar?tandu-i col?ii, de?i a mu?ca cu ei nu era obi?nuit. S-ar fi ?nv??at ?ns? cu mare pl?cere pe gatlejul lui Calmac, c?ruia ?i spuse ?ntr-un final, ?Las?-l pe Mago ?n pace sau nu r?spund de mine!” Dup? care, luandu-?i bra?ul de pe gatlejul ghoulului, pe care-l ap?sase cu putere pan? acela sim?i c? nu mai avea aer, f?cu ca?iva pa?i de lang? el.

  Se opri ?ns? cat de curand cand ?l auzi pe Calmac spunandu-i printre icote de tuse, ?Dar… ce-am f?cut m? rog? Doar… ?ncercam s?-mi fac un prieten! Nu ?n?eleg de ce toat? lumea e ?mpotriva mea ?n ultima vreme. ?i mai ales… care-i problema cu mine nu ?n?eleg. Adic?… ce-ai cu mine de m-am ales cu tine belea pe capul meu.”

  ?N-ai vrea s? ?tii,” ?i spuse Malon ironic.

  ?Ce anume?”

  V?zand inocen?a sclipind ?n ochii ghoulului, Malon se ?ntreb?, ??sta-i prost sau doar se preface?” ?n?elese ?ns? curand c? Calmac nu se pref?cea deloc cand surprinse, abia vizibil, schi?at doar cu col?ul drept al buzelor, un zambet ?iret. Ceva ce-l f?cu ?i pe Malon s? zambeasc? la fel. Apoi, ?ntorcandu-se spre Calmac, pe care ?l privi cu ochi de uliu, ?i spuse, ?Cum se simt col?ii unui om ?n gatlejul unei fiare ca tine. Una mereu ?nsetat? de sange ?i care a f?cut o mul?ime de victime ?n trecut, ca s? termine ca victim? doar pentru c? s-a pus cu cine nu trebuie.”

  ?Adic? cu… tine?” ?l ?ntreb? Calmac cu v?dit? batjocur? ?n glas. ?Dac? da, e?ti prost.”

  ?De ce m? rog?”

  ?Pentru c?… numai gande?te-te un pic, om f?r? minte ce e?ti: sunt ghoul, ai uitat? Unul mereu ?nsetat de sange ?i care doar a?teapt? s?-?i ?nfig? din?i?orii ?n gatlejul t?u. Ceva ce pari a c?uta cu lumanarea ?n aceste clipe ?i ceva ce-s mai mult decat dispus s? ?ncerc.” Se trase ?ns? Calmac brusc ?napoi, de?i-i sc?p?rar? ochii de pl?cere la gandul c? va gusta cat de curand c?rni?? fraged?, ba chiar ??i linsese ?i buzele, cand z?ri ?n mana lui Malon, doar pu?in scos din buzunar, un pumnal cu lam? de argint. Ceva ce-l f?cu s? ?uiere printre din?i ?n cele din urm?, ?N-ai ?ndr?zni!”

  ?Crezi tu?” Malon ranji. ?Ba-s cat se poate de dispus s-o fac ?i nu doar s? ?ndr?znesc. A?a c?, varcolac ce e?ti, stai departe de al meu prieten sau jur c?-l ?ncerc prima dat? pe pielea ta.” Apoi, b?gand brusc pumnalul ?napoi ?n buzunar, Malon ?i ?ntoarse spatele ghoulului ?i se ?ndrept? ?n grab? spre Mago, care era oprit locului nu departe de ei, scuturand ?ntruna din cap de parc? ar fi vrut s?-?i limpezeasc? gandurile.

  Calmac ?ns? nu se calm? deloc. Se sim?i chiar c?tr?nit c? un om ?l amenin?ase cu moartea. ?Unul c?ruia i-a? suci gati?a de a? avea ?ansa asta,” ?uier? el ?ntr-un final printre din?i, privind la Malon, care, ajungand lang? al s?u prieten, ?i puse un bra? pe umeri, spunandu-i ceva vesel. Ceva ce ghoulul nu ?n?elese, dar totu?i ceva ce i-ar fi pl?cut al naibii s? aud?.

  De fapt tocmai de asta ?i se lu? Calmac ?n cele din urm? dup? cei doi prieteni. O f?cu cu pas furi?at, ascunzandu-se pe dup? copaci acolo unde era cazul, prin tufi?uri pe branci cand era nevoie sau tarandu-se pe coate acolo unde nu avea unde s? se ascund?. Dar, de?i ?i urm? el o bun? bucat? de drum pe cei doi, n-auzi mare lucru. Doar fragmente spuse de Mago, cum c?, ?Chiar nu ?n?eleg ce mi se ?ntampl? ?n ultima vreme ?i mai ales cum naiba am ajuns aici,” ca Malon s?-i r?spund? mai apoi vesel, ?Blestemul unei cobre se pare, c?ci… ai uitat deja de Zeal, c?reia i-ai f?cut destule zile fripte cat am fost ?mpreun?. Se pare c? anume ea te-a blestemat s? te parp?le?ti la foc mic acolo unde nu-i foc. ?i, s? ?tii, e?ti la fel ?blestemat” s? m? ai mereu prin preajm?.” Dup? care Calmac ?l v?zu pe Malon aruncandu-i o ochead?, semn c?-l sim?ise c?lcandu-le pe urme.

  De asta ?i se opri ghoulul ?n cele din urm?, renun?and la idea de-ai urm?ri pe cei doi. Nu renun?ase ?ns? la idea de-al face pe Mago supusul s?u ?i, de nu i-ar fi reu?it, s? guste de-i era dulce carnea. Trebui ?ns? s? lase totul pentru mai tarziu, c?ci evenimentele ce urmar? ?l cam puser? ?n ?ncurc?tur?. ?n special ?l c?tr?ni s? afle c? Kalimērā ?i restul ?sursei de c?rni?? fraged?” se ascunser? ?n subterane. ?Un loc unde eu ?n veci n-ajung,” ??i spuse ghoulul, ?ntorcandu-se pe alt? parte ?i stramband din nas. Apoi, sim?ind c? tol?nit nu-l ajut? s? gandeasc?, se ridic? pe ?ezute ?i, ?nc? sprijinit de trunchiul copacului sub care st?tuse culcat pan? atunci, puse picior peste picior ?i lu? o min? serioas?, de parc? gandise de cand lumea.

  Un gand ?ns? ?l f?cu s? tresar?. Mai bine zis o amintire de cand Mai ?i restul intraser? ?n tuneluri. O imagine a ceva rotund ?i ciudat, nu mic totu?i, c?zut din maneca dreapt? a lui Yellen, ce se rostogolise mai apoi ?n tufi?urile aflate nu departe de Por?ile celea masive din piatr?. Anume asta ?i-l f?cu pe Calmac s? lase trunchiul cela ?n pace, odihnindu-?i ?ntr-un final coatele pe genunchi ?i privind ganditor ?n fa??, ?n timp ce gandul, ?Ce s? fi fost ciud??enia ceea?” nu-i d?dea pace ?i gata. ?Nu p?rea s? fie o simpl? bil?. Prea era ciudat? la ale ei ?i prea mare ca form?. ?n acela?i timp nu avea parc? nimic special la ea, dar totu?i… de ciud??enia ceea uman? o ?inea ascuns? ?n manec? ?nseamn? c? era de valoare. Chiar ?i a?a nu-mi dau eu seama la ce s? foloseasc? ea. Sau poate…?”

  Se ridic? brusc ?n picioare realizand c? ceilal?i erau prea ocupa?i cu ce se ?ntampla ca s? fi atras aten?ia la restul satului. Astfel, de avea noroc, g?sea ciud??enia ceea de bil? ?n locul ?n care c?zuse. De asta ?i s?lt? Calmac brusc de la locul lui ?i, cu pa?i furi?a?i, ajunse ?n cele din urm? lang? Por?ile ārakki?-ului.

  Ajuns ?n sat ?ns? se opri ?i privi cu mare aten?ie ?n jur. Privi Calmac atent tocmai pentru c? nu i-ar fi pl?cut s? dea ochii cu nesuferitul cela de Malon sau, Doamne Fere?te, cu Zorrota sau Izkina, c?ci aceia la sigur l-ar fi jupuit de piele dup? ce-ar fi aflat dup? ce-i el. Nev?zand pe nimeni ?ns?, Calmac se l?s? pe burt? mai ?ntai, privind ?n stanga ?i-ndreapta. Apoi, nev?zand mi?care, de altfel nici o boare de aer nu se sim?ea ?n acele clipe, ?ncepu s? se tarasc? pe coate spre Por?i. La jum?tatea drumului ?ns? se opri ?i iar privi stanga-dreapta. Nimic ?ns?… nimeni acolo ?i nicio mi?care. De aceea ?i gr?bi viteza de ajunse pan? lang? Por?i.

  Lang? Por?i ?ns?… surpriz?: nu v?zu nici tu arbu?ti ?i nici ciud??enia de bil? n-o g?si. ?Lucr?tura diavolului f?r? doar ?i poate,” marai el printre din?i. ?Era aici nu demult. Unde naiba a disp?rut? ?i mai ales… cum naiba au disp?rut arbu?tii? Au suflet sau ce?”

  Neg?sind un r?spuns plauzibil ?ns? decise s? renun?e. ?Poate mi s-a n?z?rit totu?i,” ??i spuse el, ?ntorcand spatele acelui loc cu gand s? se ?ntoarc? sub copacul sub care trand?vise mai ?nainte ?i s? continue ce f?cuse pan? atunci… adic? nimic. Numai c?, cand s? porneasc? de lang? Por?i, tot ?n patru labe, ceva ?i atrase aten?ia… undeva ?n stanga lui, ?ntre una dintre Pietrele Vāyil ?i un copac secular, v?zu o stranie sc?p?rare. P?ru de parc? un imens fulger str?punse carpa neagr? a nop?ii celestiale, nu ?n zigzag ?ns? ca orice fulger, ci pe orizontal?, ?ntr-o t?ietur? perfect?. ?i, de cum z?ri asta, Calmac ??i frec? fericit palmele, murmurand ?ncantat, ?Acum ?i acum, Calmac! Pune laba pe ea ?i fii unic st?pan.” Dup? care, f?r? s?-i mai pese c? putea fi v?zut de cineva, Calmac se gr?bi de ajunse lang? acea Piatr? vestic? Vāyil.

  Acolo se opri, chiar la ca?iva metri de un bo? ciudat ?i negru. ?O sfer?!” ??i spuse el. ?Una pe care n-am v?zut-o nicicand, dar care simt c?-mi apar?ine. De ce? Ce naiba m? leag? pe mine de ea?” Scutur? ?ns? brusc din cap cand i se p?ru c? auzise r?spunsul venind din interiorul acelei bile de m?rimea unei mingi de fotball, care era de fapt Palantirul:

  ?Soarta!” ?i spuse Palantirul lui Calmac. ?Asta e ce ne leag? pe noi doi.”

  ?Dar… de ce?” Urm? ?ntrebarea prosteasc? a ghoulului.

  ?N-a? putea r?spunde la aceast? ?ntrebare nici eu. Dar totu?i, de ne-a adus pe acela?i drum Soarta, trebuie s? fie pentru ceva, nu crezi?”

  ?Nu, a?a pare a fi. Dar totu?i… cine e?ti? Sau… mai bine zis… ce e?ti tu?”

  ?Soarta! Doar ?i-am spus, nu?”

  ?Mi-ai zis c? ne-a legat Soarta. Asta e ceea ce mi-ai zis. ?i…”

  ?…a?a e. Am zis asta ?i repet: Soarta ne-a unit drumurile ?i, de acum ?ncolo, vom fi unul.” Dup? care, atat de brusc c? nici Calmac nu realiz? cum se ?ntampl? asta, se v?zu ?inand Palantirul ?n maini, pe care ?l mangaia ca pe o mare comoar?, ?n timp ce ochii ?i sc?p?rau ciudat. ?n jurul lui o noapte neagr? bezn?, o noapte care devenea tot mai dens? cu fiecare, ?Al meu! A mea comoar?! Doar a mea!” spus? de Calmac ?ntr-un adev?rat delir.

  ***

  ?Ce-i asta?” ?ntreb? Ilēcā?a extrem de mirat.

  Privind ?n direc?ia spre care ar?ta tan?rul cu bra?ul ?ntins ?n fa??, spre Campia din fa?a Barierei Rophionilor, Yamu, Fenrir ?i restul v?zur? cu stupoare un imens mare nor negru apropiindu-se cu repeziciune de ei. Un nor ce?os totu?i, ce se mi?ca doar pe p?mant, crescand ?i crescand ?n intensitate, un nor fl?mand ce p?rea s? fie gata s? ?nghit? totul ?n calea lui, avand ca destina?ie final? Tab?ra Rophionilor se pare.

  ?Doamne Fere?te!” Murmur? b?tranul U?aikkum, v?zand acel nor. ?P?manturile Neruppu!”

  Tres?rind, ceilal?i b?trani ?l privir? cu groaz? pe U?aikkum, ai c?rui ochi jucau ?n lacrimi. ?n special fu uimit s? aud? acel nume Fenrir, ceva ce auzise doar odat?, copil fiind, ?n pove?tile de groaz? pe care obi?nuia s? le spun? Yamu copiilor ca s?-i ?in? departe de locurile groazei din P?durea Rophion. ?n acele clipe ?ns? era mai mult decat o poveste - era realitatea pictat? ?n negru ?i fum, realitatea Tenebrelor Lumii de Dincolo, cea controlat? de Umbre ?i care era p?zit? de Fecioara Mōrga?ā ?i Apele Mor?ii, aflate la intrarea ?n acel regat. ?Ape care se pare c? s-au retras ?n cele din urm?, l?sand loc Umbrelor s? ?nghit? p?mantul,” murmur? Fenrir ?ngrozit.

  ?A?a se pare,” r?spunse Arion, de?i cele spuse de Fenrir nu fuseser? ?ntrebare. ?Mōrga?ā s-a al?turat ?i ea armatei lui Maranam.”

  ?Ceva imposibil!” Aproape c? strig? Mūkkutti. ?Fecioara Mōrga?ā e a Rophionilor. Da, poate c? ne ia sufletele c?zute prad? celor blestema?i, dar… nu poate fi ?mpotriva Rophionilor. Nu, nicicand, c?ci ?ns??i Oracolul nostru Tīrkkatarici a supus-o ?n acea zi cand a murit a sa sor? Lalli. Astfel… Mōrga?ā nu poate fi nicicand ?mpotriva lupilor magici. Nicicand, m-a?i auzit?!”

  ??i totu?i e,” spuse Yamu cu glas stins. Apoi zambi ?i ?nchise ochii pentru cateva clipe cand z?ri, ?n acel nor de fum negru ?i gros ce se oprise nu departe de Barier?, imensa pas?re neagr? Mōrga?ā, plutind pe ale ei aripi mari ?i negre, ?nconjurat? de pretutindeni de fum. ?Mōrga?ā e aici, dup? sufletele noastre! ?i… la sigur azi cel pu?in nu-i de partea noastr?!”

  Privind ?n aceea?i direc?ie ca ?i Yamu, ceilal?i Rophioni ?i restul celor care erau ?nc? acolo o v?zur? pe Mōrga?ā plutind lin pe ale ei imense aripi negre. Scotea din al ei gatlej un sunet ciudat, asem?n?tor unei chem?ri la oaste. Pe cine chema ?ns? ?n ajutor nu era sigur, dar totu?i… continu? s?-?i strige chemarea pan? cand ?n zare, mult ?n dep?rtare, deasupra p?durii ?n fl?c?ri, v?zur? iar venind spre ei corbii.

  ?Kākkai iar sunt prin preajm?!” Strig? Zorrota, preg?tindu-?i arcul ?i s?geata. ?De vin iar aici, s?-i ?ntampin?m atunci cu tot festinul.”

  ?S?ge?ile noastre n-o s? le fac? niciun r?u de aceast? diavoli?? e cu ei,” ?i spuse Izkina, ap?sand u?or pe arcul lui Zorrota ?i for?andu-l eventual s? nu mai ?inteasc? zarea. ?Putem ?ns? s? ne gandim la alte metode de-a nu-i l?sa s? treac? de Barier?.”

  ?Alte metode? Precum?” ?ntreb? Zorrota ne?ncrez?tor. ?Cercurile de foc ale ghoulilor?”

  ?Da. Exact la asta ?i m? gandeam, c?ci… de cade Bariera Rophionilor atunci e singura noastr? ?ans? s? sc?p?m. Cel pu?in s? tragem de timp pan? cand ne vine o alt? idee.”

  ?Cum r?mane ?ns? cu Mōrga?ā?” ?ntreb? Arion, privindu-i ?int?. La fel ?l privir? ?i ghoulii, ne?n?elegand prea bine la ce se referise Soan. De asta ?i-?i continu? Arion gandul, ?M? refer la faptul c? de cand Tomai a ?nchinat a voastr? putere lui Moirae, sunte?i vulnerabili chiar ?i ?n fa?a Mōrga?ei. Astfel, de gandul meu e real, cercurile de foc ale Ghoulilor ?i puterea lor pot s? nu fie de niciun folos.”

  ?Nu ?i dac? ?i ajut?m s? le controleze,” spuse Fenrir ?ncrez?tor. Apoi, privind la Yamu, ?ntreb?, ?Cat adev?r e ?n legendele Rophionilor?”

  ?Te referi la pove?tile care spun c? candva Rophionii au controlat aceea?i Barier? de foc?”

  ?A?a e, Yamu. Anume asta ?i ?ntreb, c?ci, de-i adev?rat, atunci putem avea o ?ans?.”

  ?Ui?i ?ns?, prin? Fenrir, c? Rophionii demult nu mai practic? Alchimia focului,” spuse A?ikka?i. ?Astfel, tocmai pentru c? noi am ?ncetat s? mai folosim focul dup? atacul lui Rawic ?i-al lupilor s?i, suntem slabi la acest capitol.”

  ?Puterea ?ns? r?mane, A?ikka?i,” ?i spuse Pā??ittiyam. ?De altfel cred c? nu degeaba prin? Fenrir s-a n?scut cu puterea focului. Pentru ceva trebuia s? fi fost ?nzestrat el cu aceea?i putere ca a Titanidei Hestiei.”

  ?Aici ?in s?-?i dau dreptate, Pā??ittiyam. Dar totu?i… noi nu cunoa?tem tainele acelei Alchimii ?i nici cum s? ?inem focul aprins,” insist? A?ikka?i. ?Astfel… chiar ?i de ne reu?e?te s? creem cercurile de foc e posibil s? nu le putem controla ?i astfel s? d?m foc p?durii cu mainile noastre.”

  ?Nu c? n-ar arde deja,” spuse Izkina oarecum ironic. V?zand mutrele acre ale b?tranilor Rophioni, privi ?n alt? parte ?i spuse, ?Doar un gand. N-o lua?i personal!”

  ?Un gand, dar totu?i adev?rul!” Spuse Fenrir sigur pe el. ?Ghoulul Izkina are dreptate: P?durea Rophion e deja ?n fl?c?ri. Ceva ce de altfel ne poate ajuta s? aliment?m puterea cercurilor de foc.”

  ?Atunci… s? ?ncerc?m!” Spuse ?i Arion. ?Dac? ?i dac? ceva merge prost atunci chem?m norii cu ploaie aici. Sephir, ajut?-m?!”

  ?Am ?n?eles!” ?i spuse ea, urmandu-l mul?i metri ?n spate.

  ?N-ar fi r?u s? avem ?i ceva ghea?? ?n ajutor,” ?l tachin? Fenrir pe Island, care r?mase t?cut ?n tot acel timp, privind zarea ?nnegrit? din cauza acelui fum. La fel nu spuse nimic nici dup? ce Fenrir spuse acele cuvinte. Doar se duse ?i el ?n spate, dup? Arion ?i Sephir. T?cerea lui ?l f?cu pe Fenrir s? strambe din nas, ?De parc? a ne ?ine limba dup? din?i e cine ?tie ce mare ?n?elepciune.”

  ?Ar trebui totu?i s? ?ncerci. M?car din cand ?n cand,” ?l tachin? Yamu.

  ?De ce s?-mi pierd timpul cu asta dac? pot pur ?i simplu vorbi?” ?i r?spunse Fenrir, ranjind. Dup? care, formand fl?c?ri deasupra palmelor, le ceru celorlal?i s? se dea ?ntr-o parte, glumind c? ??mi poate sc?pa un fulger dac? ceva ?i parjoli nu bl?nile care trebuie.”

  Drept r?spuns lupii magici t?cur?. Se traser? ?i ei ?n spate spre marea mirare a lui Fenrir. Dar nu se traser? ei ca s? se pun? la ad?post, ci se puser? ?n semicerc ?n spatele lui Fenrir, Yamu, Ilēcā?a ?i celorlal?i doi ghouli. Apoi, privind unul la altul, se ?ncurajar? din priviri, dup? care, ?inandu-se de mani ?ncepur? a bolborosi cuvinte ne?n?elese, ceva ce-l f?cu pe Fenrir s? simt? c?-l m?nanc? limba, c?ci spuse cat de curand:

  ?E cumva o vraj? s?-mi ard? mie blana ?n cele din urm??”

  ?De n-oi fi cuminte, cel mai probabil c? da,” ?l tachin? Ilēcā?a.

  ?Bine c? le ?tii tu pe toate,” marai Fenrir la el. Dup? care, ?mpingandu-l pe Ilēcā?a de lang? el, se apropie de Zorrota ?i Izkina, c?rora le spuse, ?Ar?ta?i-mi cum s? creez cercurile celea, c?ci foc am, dar minte nu.”

  ?M?car odat? recuno?ti ?i tu c? ai defecte,” ?i spuse Izkina, ar?tandu-i col?ii.

  ?Iar tu nu pierzi nicio ocazie s? mu?ti, nu?!” ??i tachin? Zorrota confratele. Dup? care privi la Fenrir ?i-i spuse, ?Doar… d?-ne surs? de foc. De restul ne ocup?m noi!”

  Fenrir d?du din cap c? ?n?elese. Apoi, transformandu-se brusc ?n lup, ?ncepu s? ard? valv?taie - o surs? perfect? de foc pentru cei doi ghouli. Ace?tia, f?r? s? mai a?tepte o alt? invita?ie, se puser? fa?? ?n fa??, cu lupul ?ntre ei, dup? care, ?ntinzand palmele larg deschise spre el, ?ncepur? s? absoarb? acea valv?taie ce venea dinspre Fenrir.

  Privindu-i pe cei doi ghouli alimentandu-se de la Fenrir, Yamu ??i trase feciorul ?ntr-o parte ?i-i ?opti la ureche, ?Mergi cu Sephir ?i restul, Ilēcā?a! De se ?ntampl? ceva vei salvarea noastr?!”

  ?Salvare? ?n ce?” ?ntreb? b?iatul ?ncurcat.

  ?La a fura lucruri! La asta te pricepi, nu?” ?i mai ?ncurcat decat ?nainte, c?ci chiar nu ?n?elegea la ce se referise tat?l lui, Ilēcā?a se ?ncrunt?. Yamu surase ?ns? ?i-i spuse, ?Doar… s? le distragi aten?ia de vezi c? se dau bravi ?i vor s? ne supun?. De restul ne ocup?m noi… eu ?i b?tranii. M-ai ?n?eles?”

  ?De parc? poate unul s? nu ?n?eleag? cand vorbe?ti tu atat de clar,” bomb?ni Ilēcā?a, ?ntorcandu-i spatele p?rintelui s?u. ?nainte de-a pleca ?ns? ?i f?cu cu capul s? priveasc? spre buzunarul s?u stang, de unde scoase, pe jum?tate doar, o ciudat? potcoav? ro?u cu negru. ?Iaca la asta credeam eu c? te referi cu ?Priceput la a fura lucruri!”

  Acoperindu-l s? nu fie v?zut de al?ii, c?ci s-ar fi f?cut de toat? ru?inea, Yamu ??i ?ntreb? feciorul, nervos, ?Pe asta de unde-o mai ai?”

  ?De la cei doi bravi de colo! Au ?pierdut-o” cand au venit nu demult aici. Datorit? mie desigur, c?ci… sunt ?i eu priceput la a ??ine pe al?ii din scurt.” ?i, de nu vrei s? te las ?i pe tine f?r? ceva de valoare, f?r? arm? m? refer, nu m? provoca, c?ci chiar sunt r?u la ale mele cand m? ?nfurii.”

  Yamu scutur? cu repro? din cap dup? ce feciorul ?i ?ntoarse spatele, ?ndreptandu-se spre Sephir ?i Arion, care st?teau cu ochii pe cer. Apoi, ?n?elegand totu?i c? nu era momentul potrivit s?-?i bat? capul cu metehnele feciorului, Yamu se al?tur? grupului de b?trani, gandind s?-i ajute cum poate.

  Un trosnet asurzitor ?i for?? pe to?i cei prezen?i acolo s? se opreasc? din ce f?ceau ?i s? priveasc? uimi?i ?n jur. Curand ?ns? uimirea din priviri se transform? ?n groaz? cand v?zur?, venind dinspre satul lor, acela?i fum negru ca cel v?zut pe campie. Mai terifiant ?ns? de-atat fu s? vad? cr?p?tura de-a lungul Barierei Rophionilor, o cr?p?tur? care deveni din ce ?n ce mai mare, multiplicandu-se pe toat? suprafa?a Barierei ?n doar secunde. Apoi, cand rasul terifiant al Mōrga?ei se auzi ?n spatele acelei Bariere, Fenrir ?i restul tres?rir? ?i privir? ?ngrozi?i ?ntr-acolo, mai ales cand Mōrga?ā le spuse, ?A?i crezut c?-i ?nceputul victoriei voastre, Rophioni? A?i crezut c? m? ve?i ?ine supus? pe veci doar pentru c? un anumit Oracol a reu?it s? m? ?nving? acum multe secole? Atunci… sunte?i cu adev?rat pro?ti, c?ci nimeni nicicand n-o s-o mai poat? face. Jur.”

  You could be reading stolen content. Head to Royal Road for the genuine story.

  ?Atunci… n-ai decat s? a?tep?i cuminte, a?ezat? pe coad?, scorpie, c?ci ?nc? n-au murit ghoulii s? treci tu de ei!” ?i spuse Izkina cu ur?. Dup? care, cand Bariera cr?p? pentru a nu ?tiu cata oar?, infernal, disp?rand cat de curand dup? ce se f?cu ??nd?ri, ghoulul eliber? s?geata de foc din arcul pe care ?l f?cu s? pluteasc?, controlat de puterea min?ii sale doar. O s?geat? care nu-?i atinse ?inta ?n cele din urm?, c?ci Mōrga?ā o prinse din zbor, la doar milimetri de inima ei.

  ?Caine!” Marai Fecioara c?tr?nit?, rupand ?n buc??i s?geata de foc, care-i r?nea totu?i mainile.

  ?Un caine c?ruia fric? de tine nu-i e deloc,” spuse ?i Zorrota. ?A?a c?… n-ai decat s? ?ncerci s? treci de noi, de e?ti breaz? zic! Doar c?… tare m? tem c-o s? r?mai doar cu dorin?a!” Dup? care, atat de brusc c? tres?rir? cu to?ii, ?n momentul ?n care Zorrota ?i Izkina ??i desp?r?ir? palmele, care le st?teau deja fa?? ?n fa?? la nivelul pieptului, de jur ?mprejurul acelui loc ?n care se aflau ?i de jur ?mprejurul ?ntregului sat de fapt, ?ase inele de foc, unul peste altul, la intervale de 3 metri, ap?rur? de nic?ieri.

  La vederea acelor inele, Mōrga?ā strig? c?tr?nit?, ?Nu poate fi! Iar inele de foc?”

  ?Nu iar, dar din nou!” O tachin? Fenrir, scuturandu-?i brusc blana ?i ?mpro?cand cu scantei de foc de jur ?mprejur. ?Ceva ce-ai mai v?zut odat?, nu?! Pe vremea Oracolului Tīrkkatarici!”

  ??ine-?i gura, lup f?r? minte!” ?i strig? Mōrga?ā.

  ?De ce, dac?-i mai vesel a?a?! ?i… haide, atac?, c? doar de asta ai venit pan? aici, nu? Sau ce… ?i-a c?zut bucuria ?n scarb? v?zandu-ne ap?rarea?”

  ?Ba o s?-?i mu?ti tu labele de ciud?, lup idiot ce e?ti cand o s?-?i jupoi eu blana! Atac?!” Le strig? ea ?ntr-un final corbilor Kākkai, care se n?pustir? asupra celor ?ase cercuri de foc. Cercuri care crear? cat de curand o perdea ro?ie ?ntre ele, ?ncercand pe cat posibil s? ?nlocuiasc? Bariera.

  ?n contact cu cercurile de protec?ie ale ghoulilor, mul?i Kākkai pierir?. Al?ii, controla?i de puterea Mōrga?ei, reu?ir? s? treac? printre cercuri, atacandu-i pe b?tranii Rophion ?i for?andu-i pe ace?tia s? sl?beasc? puterea care alimenta Bariera de foc controlat? de Zorrota, Fenrir ?i Izkina. Un atac care-i for?? pe Sephir, Arion ?i restul s? le sar? b?tranilor ?n ajutor, c?ci tot mai mul?i ?i mai mul?i Kākkai reu?eau s? treac? prin acele inele de foc. Motivul? Ei bine, era vorba de puterea Mōrga?ei, cea care multe secole de-a randul, dup? ce-a fost ?nvins? de Tīrkkatarici, a ?nv??at diverse trucuri s? se apere de foc ?i s? nu fie iar supus?. Dar, de?i ?nv??ase ea multe, nicicand nu putuse controla focul pe deplin. De asta ?i nu to?i slujitorii ei demonici reu?eau s? treac? de Bariera Ghoulilor.

  Era ?ns? mul?umit? ?i cu atat, c?ci prin acel loc prin care trecuser? corbii Kākkai se formau goluri. Apoi, prin acele goluri, Mōrga?ā ??i folosi puterea s? trimit? acel fum negru care o ?nconjura, fum ce luase form? din Apele Mor?ii, cele controlate de ea. La fel erau create ?i cu Puterea Umbrelor, cele pe care le eliberase cu puterea acelor Ape ale Mor?ii, la ?ndemnul lui Maranam desigur pe care ajunse s?-l asculte ?i s?-l considere st?pan, c?ci ??i d?dea prea bine seama c? doar astfel putea ajunge s? st?paneasc? ?i ea lumea… una supus? Tenebrelor, cele care ar fi recunoscut-o regin? pe veci, a lor st?pan?, cea care le-a redat libertatea dup? ce Titanii le-au alungat ?n adancurile p?mantului, dand ale lor teritorii oamenilor ?i la restul reprezentan?ilor vie?ii.

  Anume acest gand o f?cu pe Mōrga?ā s? rad? iar ?n hohote. Se vedea ea regin? pe-un tron la care visau deja prea mul?i. Un tron pe care ?l c?p?tase cu mult? trud?, slujind altora milenii de-a randul. La fel o bucura enorm s? vad? truda ?i suferin?a lui Fenrir ?i-a celorlal?i, care se luptau nu doar cu fumul tenebrelor, dar ?i cu corbii Kākkai, cei care atacau cu ?nver?unare, l?sandu-le r?ni adanci, otr?vite pe piele.

  Se termin? ?ns? totul mult prea curand. Se termin? ?n clipa ?n care cerul cr?p?, iar deasupra satului Rophionilor se form? Primul Inel al Sor?ii. Se form? din cercurile de foc ale celor doi ghouli, ce-?i alimentar? puterea din focul controlat de un Rophion. Un Inel al Sor?ii care o f?cu pe Mōrga?ā s? urle ?nnebunit?, c?ci vedea cum tot efortul ei fusese ?n zadar… corbii Kākkai c?zur? f?r? vlag?, atin?i de energia Inelului ce plutea deasupra taberei Rophionilor, trimi?and raze ro?ii ?n jur, raze care dispersar? fumul Mōrga?ei ?n cele din urm?, f?cand-o ?i pe ea s? dispar? atat de curand… chiar sub privirile uluite ale celor care crezuser? c? venise timpul s?-?i ?nfrunte moartea… zburase ea de acolo ca gandul, sco?and strig?te infernale din al ei gatlej, c?ci de nu, de-ar mai fi stat doar secunde acolo, ar fi fost ?i ea nimicit? f?r? doar ?i poate.

  ***

  Haos… team?… pr?p?d ?i dezn?dejde… era tot ce domnea ?n acele clipe ?n P?durea Rophion. La fel se vedeau fl?c?ri… peste tot, ?mbr??i?and copacii ?n ale lor fl?mande de iubire bra?e, acoperindu-i c-o hain? ro?ie de fl?c?ri ?i una neagr? de fum, un fum gros ce ?ncepu s? ?nconjoare p?durea ?n doar secunde, f?r? ca nimeni s?-?i dea seama de sursa lui. Acela?i fum gros ce fu v?zut ?n fa?a Barierei Rophionilor cu doar clipe ?nainte ca aceasta s? cad?… odat? ?i poate pentru totdeauna.

  P?durea ?ns? nu era gata s? piar?. Nici chiar ?n ?mbr??i?area mor?ii nu sim?i gustul tr?d?rii lumii pe scoar?a ei. Doar… ?ncepur? a curge lacrimi de sus dintr-o dat?, lacrimi fierbin?i, dar totu?i lacrimi… ale cerului care plangea durerea lumii cum putea ?i el. Un cer ce ?ncepu a plange dup? ce Boor, pe spatele lui Navarro, se ?n?l?? dintr-o dat? deasupra p?durii, lovind aerul cu al lui bici Cattai.

  Lovi odat?… dar nu se ?ntampl? nimic. Lovi a doua oar?, dar iar??i nu se ?ntampl? nimic, c?ci prea ?nsetat? era zarea ?i prea ?nfierbantat? era lava aruncat? asupra p?durii din gura marelui Tarther, acel Tarther ce fu v?zut apropiindu-se parc? cu viteza luminii de locul ?n care se aflau Boor ?i Navarro. Chiar ?i a?a, nici Zeul ?i nici calul nu p?reau gata s? renun?e, c?ci un nechezat, ce-i ie?i calului negru din suflet, f?cu cerul s? tune ?i norii s? se adune la un loc. Exact ce-i trebui lui Boor de altfel, c?ci atunci cand un fulger cr?p? cerul negru ca c?trana ?n dou?, Zeul zambi ?i apuc? al s?u bici Cattai mai strans de coad?. Apoi, ?uierand printre din?i, ?Acum sau niciodat?, Navarro!” Calul se ridic? pe picioarele din spate, nechezand n?prasnic din al s?u gatlej, un nechezat ce mai cr?p? cerul odat?, exact ?n clipa ?n care Boor lovi aerul cu biciul s?u.

  ?n timpul loviturii ?fichiul biciului atinse zigzagul fulgerului din ?nalturi, ?l cr?p? ?n dou? la ?nceput, dup? care fulgerul cr?p? ?n patru ?i tot a?a, pan? ce ?ntregul cer nu fu ?mpanzit de-o setc? din cr?p?turi de fulger. Cr?p?turi ce se ?ndreptar? ?n cele din urm? nu asupra celui care le formase, de?i cerul ?nnebunit p?rea s? vrea s?-l pedepseasc? pe ?nsu?i Boor pentru a lui ?neobr?zare” de-a controla natura dup? voia lui, ci asupra marelui Tarther, care ap?ru iar deasupra p?durii ?n fl?c?ri.

  Cand capcana ceea de lan?uri de fulger c?zur? asupra lui, marele Tarther url? din to?i bojocii. Urletul lui se auzi pan? h?t ?n dep?rtare. Fu auzit de Fenrir ?i de restul, de-i f?cu s? priveasc? ?ngrijora?i mai ?ntai spre vestul p?durii, apoi spre nordul ei. Fu auzit ?i pe Muntele Kyllini, ?n fa?a Grotei Arkadia lang? pragul c?reia st?teau cele trei Moirae ?n acele clipe. Strig?t ale p?s?rii demonice care o f?cu pe Klotho s? murmure ?nfrigurat?, ?S-a ?nceput r?zboiul, surorile mele! Cel mai feroce ?i de temut dintre toate.”

  ?Ba nu s-a mai ?nceput ?nc? el,” r?spunse Morta c-o oarecare viclenie ?n glas. ?E ?nc? lini?te pe Muntele Fricii.”

  ?Nu pentru mult? vreme ?ns?,” ?opti Decuma. ?Curand se va instala teroarea ?i pe muntele drag al lui Accam Ku??u.” O veselie sim?it? ?n vocea ei cand spuse acele cuvinte, una stranie de altfel, de parc? pantera Accam Ku??u i-ar fi fost du?man de moarte, iar ea transmise acel gand r?u s?-l vad? ?nvins odat? ?i pentru totdeauna.

  Klotho ?ns?, de?i ale ei surori p?reau s? a?tepte un r?spuns de la ea, nu spuse nimic. Doar ??i atinse palmele, frecandu-le u?or, ?ngandurat? ?ns?. Dup? care, ?inand palmele larg deschise, cu fa?a spre cer, privi la ele mult? vreme, v?zand doar ea pe ele un adev?r ascuns… p?mantul acoperit de cenu?? ?i dezn?dejdea ?n privirea lumii. Una care p?rea s? fie pentru totdeauna st?pan? pe ?ntreaga lume ?i pe supu?ii ei…

  ***

  ?Tat?, crezi c?-l po?i chema pe Shinar aici?” ?ntreb? Samaya dintr-o dat? ap?rand ?n spatele lui Dike, care m?tura fl?c?rile cu pelerina lui Lodur, pe care acela o scosese de pe umeri, ?ncercand cu disperare s? ajute p?durea s? scape de chin. O pelerin? pe care lupul Dike o ?inea cu din?ii, ?ncercand cu disperare s? ajute m?car cum putea p?durea, cea care pierea chiar ?n fa?a ochilor lui.

  Auzind ?ntrebarea fiicei, lupul se ?ncrunt?. ?Pe Shinar? Aici? Dar... pentru ce-?i trebuie el?” ?ntreb? Dike ?ncurcat, c?ci chiar nu ?n?elegea ce putea fi ?n mintea fiicei lui. Chiar ?i a?a, cu toat? ?ncurcarea din suflet ?i din ganduri, Dike nu-?i ?ncet? lucruri, c?ci prea era mare pr?p?dul v?zut ?n jur ?i prea ?l durea sufletul s?-?i vad? p?durea drag? f?candu-se cenu?? a?a cum se ?ntamplase cu milenii ?n urm? cu P?durea Mortor.

  ?P?rintele Haos! Am nevoie s? ajung cat mai aproape de cer ?i s?-i trimit vorb?! Doar astfel putem pune cap?t nebuniei p?s?rii celeia demonice, c?ci, de P?rintele Haos o va controla pe Eris, Tarther nu-i va mai auzi vocea ?i nici comenzile ?i astfel se va ?ntoarce din drum.”

  ?Nu-i totu?i sigur asta,” interveni Lodur ?n discu?ia lor, ap?rand al?turi de Dike ?i continuand a lovi fl?c?rile cu puterea lui Alabar ?i a stelei Bayer. ?P?rintele Haos nu are influen?? pe p?mant. Cel pu?in nu asupra lui Tarther.”

  ?Are influen?? ?ns? asupra lui Eris,” se ?nc?p??an? Samaya. ?De asta zic…”

  ?Ba n-o s? foloseasc? la nimic,” auzir? ei dintr-o dat? glasul lui Ahi ?n spatele lor. De asta ?i tres?rir? cu to?ii ?i-l privir? cu ochii cat cepele, c?ci ?l ?tiau departe de acele locuri. Mai mult de atat se mirar? s?-i vad? trupul aproape transparent, ?nso?it fiind de-o stranie creatur?, ceva ce nu mai v?zuser? pan? atunci… Tayakkam.

  Cel pu?in Samaya ?i Bestla nu-l v?zuse pe Titanul ?ndoielii pan? atunci, c?ci ??i a?intir? ochii larg deschi?i asupra lui, ?ntrebandu-se ce ciud??enie li se ar?tase ?n fa?a ochilor. Mai ales le mira enorm s?-l vad? pe acela ranjindu-le, cu bun?tate ?ns?, de parc? ar fi vrut s? le fie prieten ?i nu du?man, de?i ?l ?nso?ea pe nimeni altul decat pe al lor du?man de moarte. Plus la asta, cine era b?trana din spatele lui Ahi? I se p?rea cunoscut? Samayei, de?i era sigur? c? n-o v?zuse nicicand. Da, n-o v?zuse, dar totu?i era sigur? c-o ?tie de undeva.

  ?Din amintirile lui Mayar,” ?i spuse Anaya dintr-o dat?, privind ?int? ?n ochii tinerei lupoaice, c?reia ?i citi astfel gandurile. ?De acolo m? ?tii, iar numele meu e Anaya, b?trana vulpe-fantom? ce tr?ie?te printre vulpile lui Inmar.”

  Samaya tres?ri iar. ?Vulpe? Fantom?? Amintiri? Dar stai, eu nicicand n-am citit nici gandurile ?i nici amintirile lui Mayar.”

  ?Asta e ceea ce-ai crezut tu,” r?spunse Ahi ?n locul Anayei. ??n schimb, atat tu cat ?i Mayar, pute?i vedea amintirile celeilalte ?i citi ?i gandurile ?copiei” de v? dori?i.”

  Dike se ?ncrunt?. ?Ceva ce poate vou? v-a reu?it, dar nu ?i nou?.”

  ?Doar… n-a?i fost con?tien?i de asta,” spuse Ahi zambind. ??i… da, se poate, Dike. Se poate ca gemenele-form? s? ?tie despre cealalt? tot, c?ci doar astfel se pot completa.”

  ?Ceva de care m? ?ndoiesc,” marai Samaya, transformandu-se brusc ?n lupoaic? ?i ar?tandu-i col?ii. ?De-a? fi putut face asta atunci la sigur a? fi ?mpiedicat-o pe descreierata de vulpe s? aduc? pr?p?dul ?n draga mea p?dure, c?ci… doar privi?i ce-a l?sat ?n urma ei!” Strig? ultima parte Samaya.

  Privind ?n jur, cu triste?e, Ahi ?i spuse, ?Asta pentru c? ?ntr-adev?r n-a depins de voi… nici de tine ?i nici de Mayar. ?i tu ?i ea face?i doar ce v? cere Soarta s? face?i.”

  ?Blestemat? s? fie ea dar… ?i Soarta ?i a ta fiic? Mayar,” ?uier? Samaya printre din?i, ?ntorcandu-le spatele ?i vrand s? continue s? ajute p?durea, m?car cum putea.

  Se opri ?ns? cand ??i auzi tat?l certand-o. ?Blestemand Soarta ori un alt suflet n-o s? ajute la nimic, Samaya. Din contr?: poate aduce ?i mai mult pr?p?d ?i durere ?n sufletul t?u.”

  ?Atunci, ce propui, tat?: doar s? stau ?i s? accept ce al?ii au decis pentru noi? S? stau ?i s? v?d cum draga mea p?dure moare, ars? pan? la p?mant de fl?c?rile iadului, cele care doar vulpea ?i Parca, cea care se presupune c? controleaz? Soarta, le-au creat ?i trimis aici? Ba bine c? nu. N-o s? accept nicicand decizia Sor?ii dac? asta distruge vie?i. Nu pot accepta de altfel cand e atata foc ?i jale ?n jurul meu, c?ci… ascult? p?durea, tat?! Ascult?-i jalea din voce ?i simte-i lacrimile fierbin?i pe piele! De tu nu le sim?i, eu da! Eu aud cu sufletul ?i nu cu urechea cum plange P?durea Rophion! Plang copacii… plang arbu?tii… se tanguie iarba parjolit? ?n crang… la fel cum plang vie?uitoarele ce tr?iesc aici, cele care au acceptat deja moartea doar ca s? nu-?i abandoneze casa. Anume asta ?i m? face pe mine s? ur?sc. Da, s-o ur?sc pe vulpe, s-o ur?sc pe Parca, s? ur?sc tot ceea ce distruge totul ?n jur, c?ci… pentru putere al?ii sunt gata s? distrug? tot. ?ntregul p?mant sunt gata s?-l dea cenu?ii doar ca s? aib? glorie ?i control asupra lumii. Ceva ce n-o s? aib? nicicand.”

  ?Pentru asta trebuie s? plec?m capul,” spuse Anaya cu ?n?elepciune.

  ?S? plec capul? ?n fa?a cui? ?n fa?a Sor?ii?”

  ?Ba nu, tan?r? lupoaic?… s? plec?m capul ?n fa?a neputin?ei noastre. Apoi, dup? ce ne-om ogoi sufletul ?i ne-om bandaja r?nile, s? ne ridic?m de jos ?i s? mergem mai departe, ajutand ?ntreaga natur? s? revin? la normal.” Spunand aceste cuvinte, Anaya p??i spre lupoaic?. Se opri la doar jum?tate de pas de ea ?i, privind cu blande?e ?n ochii plini de ur? ?i lacrimi ai Samayei, ?i atinse capul, mangaindu-i u?or blana, f?r? ca lupoaica s? se opun?, dup? care ?i spuse, ??i… chiar de nu-?i dore?ti asta, va trebui s? ne accep?i ajutorul.”

  Samaya se ?ncrunt?. ?Ajutorul? Cui? Al vostru?”

  ?A?a e,” r?spunse Ahi sigur pe sine. ?Doar ?mpreun? putem s?-i punem piedic? lui Maranam ?i s? oprim pr?p?dul, c?ci deja sunt doar dou? tabere ?n lumea asta: cei care-s cu Maranam ?i cei care sunt ?mpotriva lui.”

  ?Iar voi… cu cine sunte?i voi, Ahi?” ?ntreb? Gaea, ap?rand brusc ?n spatele lui. Privind-o, Ahi v?zu ura sc?p?randu-i ?n priviri. Nu spuse ?ns? nimic, doar ascult? ?n t?cere continuarea, ?Din cate ?tiu Mayar e cu Maranam. De aceea ai ales gre?it tab?ra de e?ti aici. Sau… ?i-au ?ndreptat al?ii pe-un drum gre?it pa?ii? M? refer la Titanul ?ndoielii, la Tayakkam, care-i acum lang? tine.”

  ?Ba nu. Sunt aici pentru c? asta mi-am dorit,” r?spunse Ahi mandru de el, un r?spuns care ?i uimi pe to?i, pan? ?i pe Tayakkam nu-?i de ce. El ?ns?, f?r? s?-i pese de faptul c? nu era binevenit acolo ?i c? to?i cei prezen?i acolo, cu excep?ia Anayei ?i-a lui Tayakkam, l-ar fi vrut departe, spuse, ?Pentru c? un tat? nicicand n-o s?-?i doreasc? ca al lui copil s? sufere. Acela?i lucru nu-mi doresc ?i eu pentru Mayar.”

  ?Ceva ce nu-?i st? totu?i ?n puteri,” spuse Dike. ?Mayar a ales s? fie de partea Parc?i ?i-a lui Maranam.”

  ?Nu ?nc?,” spuse Anaya cu ?ncredere. ?Mayar n-a ales ?nc? tab?ra. Nu ?tiu de ce, dar ?nc? ezit?. De aceea e randul nostru s? facem ceva ca s-o atragem de partea noastr?. Dup? asta… ne vom gandi la ce s? facem dup? asta.”

  ?Ce-ar fi s? v? gandi?i mai ?ntai la cum s? ?nvingem blestemata asta de pas?re Tarther?” Le strig? Boor din ?nalturi. ?Singur nu-i pot face fa?? cat voi sta?i la taclale.”

  ?Nici chiar singur,” se auzi vocea Bestlei din partea cealalt? a poienei unde crease oglinzi, ?ncercand s?-l prind? pe Tarther ?n capcana lor ?ntr-un final. Ceva ce nu-i reu?i totu?i, din cauza fl?c?rilor care-i topeau gelatina oglinzilor de cum le crea. ?Dar totu?i ai ?i tu dreptate… st?m la sfat dup?. La fel sucim gaturi dup? asta,” marai ea ?n cele din urm? privind furioas? la Ahi. ??i cred c-o s? ?ncep cu tine, unchiule Ahi, c?ci prea multe mi-ai datorat de-a lungul timpului.”

  ?Dac? zici,” r?spunse Ahi ironic. ?Pan? la mine ?ns?, f?-i fa?? ?luia de colo!”

  Privind ?ncotro ?i ar?t? Ahi cu capul, Bestla d?du peste Tarther cel mic. Acesta p??ea agale printre fl?c?ri, d?rmand la p?mant copacii ce abia se mai ?ineau pe ale lor r?d?cini arse ?i ?ndreptandu-se direct spre ea. Nu era singur ?ns?, ci cu Y?n. Aceasta p??ea la fel agale, ?n stanga lui Tarther cel mic, scuipand venin de jur ?mprejur ?i parjolind ?i mai mult natura. O priveli?te care o f?cu pe Bestla s? ?uiere ?n cele din urm? printre din?i, ?Numai voi doi lipsea?i, dac? sincer! ?i, hei, Baradar, cu inima nu vrei s? gande?ti dac? mintea nu-?i lucreaz?? Distrugi p?durea pe care singur ai ap?rat-o timp de milenii dac? ceva!”

  ?De parc? ar ?n?elege cuvintele!” Spuse Ahi, ranjind.

  ?Dac? n-ai o idee mai bun? ai face bine s? taci!” ?l apostrof? Bestla, privindu-l cu coada ochiului doar. ?Sau… po?i s? lup?i cu el ?n locul meu. Nu m? sup?r de se ?ntampl? asta. ?n special po?i s-o iei ?n primire pe frumoasa de colo. ?i zice Y?n, o frumoas? care dac? te pup? odat? pe buze alt s?rut ?n veci nu-?i mai dore?ti.”

  ?Ai ?ncercat cumva?” O tachin? poneiul Vintai, ap?rand ?n spatele lui Tarther cel mic ?i Y?n. ?Dac? nu, atunci nu ?n?eleg de ce min?i, prin?es? Bestla! Ceva deloc frumos de altfel!

  ?Ce zic eu c? nu-i frumos e s? te bagi ?n discu?iile celor mari!” ?l apostrof? Bestla. ?Dar dac? tot e?ti aici, ??i las scumpa prieten? pe seama ta. Nu de alta, dar tu mai bine te ?n?elegi cu Y?n decat mine.”

  ?Dac? zici!” Veni r?spunsul plictisit al lui Vintai. Apoi, luandu-?i avant, poneiul Vintai trecu ?n fug? pe lang? Y?n, lovindu-i o copit? din spate ?i aruncand-o cat colo pan? la cel?lalt cap?t al poienei ?n care se aflau. Ba chiar, f?cand asta nea?teptat, o for?? pe Anaya s-o ?mbr??i?eze pe tan?ra lupoaic?, disp?rand ambele cat de curand. De nu, Y?n le-ar fi luat ?n coarne ?n timpul zborului lejer.

  Avu ?i Vintai de suferit, c?ci Tarther, ?nfuriat c? poneiul ?i atacase prietena pe nepus? mas?, se ?ntoarse brusc spre el, sufland aer fierbinte asupra lui. Ceva ce cam parjoli p?rul de pe fa?a poneiul, f?candu-l pe acesta s? scra?neasc? printre din?i, ?Firar tu de lighioan? ce e?ti! ??i ar?t eu ?ie!”

  N-avu ?ns? cand s?-i arate lui Tarther ce mic care-i treaba cu furia poneiului, c?ci Samaya ?i Anaya ap?rur? brusc lang? el. Apoi, dup? ce-l atinse, Anaya ?l for?? pe Vintai s?-?i ia mai ?ntai forma uman?, dup? care ?i spuse, ?Las?-l pe mana celor care se pricep!”

  ?A fantomelor cumva?” I-o ?ntoarse Vintai furios. Dup? care, ?i mai nervos ca mai ?nainte, sufl? aer rece peste fa?a ?nro?it? s?-?i calmeze arsurile. Aer care-i ?nghe?? ?i cele cateva fire de p?r parjolite ce se carlion?aser? pe fa?a lui.

  Anaya zambi ?ns?. ?Am o idee mai bun? decat asta.” Apoi, f?candu-i cu capul spre Tayakkam, care se ?ndreptau deja spre ei, ?i spuse, ??ndoiala e cea mai bun? ap?rare a unuia.”

  ??ndoiala?” ?ntreb? Samaya mirat?. ?Ce-ai ?n vedere?”

  ?O s? vezi!” R?spunse Anaya calm. ??ntre timp… s? ne al?tur?m celorlal?i.”

  ?Cum r?mane cu pas?rea asta nebun??” ?ntreb? Vintai, ?ncruntandu-se. ?Doar n-o s?-l la?i singur pe ?la s?-l fac? tutun cand l-o pupa ?n cele din urm?.”

  ?N-o s-o fac?, c?ci pan? a mai sufla aer ?n afar? va trebui s?-?i sting? focul l?untric,” r?spunse Anaya. Dup? care, apucandu-l pe Vintai de man? ?i pe Samaya de blan?, disp?rur? iar din locul ?la, ap?rand lang? Dike ?i ceilal?i.

  Ace?tia din urm? nu mai st?teau la sfat, ci se apucaser? de stins focul, c?ci prea se r?spandea cu repeziciune. Chiar ?i ?n ciuda pic?turilor de ap? ce c?deau din cer p?durea continua s? ard?. Fl?c?ri fl?mande care cerur? m?suri radicale a?a cum propuse ?i Ahi. Ce m?suri? Ei bine, dac? tot se z?ri fum negru ?n jur, fum ?mpletit cu cea?? de altfel ?n care recunoscu Umbrele de Dincolo, Ahi le propuse s?-le foloseasc? pentru a stinge p?durea. O solu?ie care nu le prea d?dea ?ncredere celorlal?i, dar care totu?i p?ru unica solu?ie pe moment, odat? ce apa din ceruri n-ajuta la nimic.

  Pentru a controla fumul ?i cea?a ceea, Ahi le ceru Samayei ?i Bestlei s-o ajute pe Anaya. Cum? Simplu: Bestla trebuia s? creeze oglinzi… cat mai multe de altfel, a c?ror reflec?ie ar fi ajutat la ?nmul?irea ce?ii, pe cand Samaya, folosindu-?i puterea, trebuia s? creeze reflec?ii ale p?durii ?nverzite cu al ei cub de reflec?ii. O solu?ie care o confund? mult pe Samaya, c?ci nu prea ?n?elese ea din prima la ce-ar fi folosit acelui fum reflec?ii ale p?durii ?nverzite.

  ?Pentru c? ?n?el?ciunea e cea mai bun? arm? ?mpotriva umbrelor,” ?i spuse Dike, care ?n?elese planul lui Ahi.

  ?A?a e, Titane, c?ci… ce ur??te de fapt cel mai mult umbra pe lumea asta ?i ?ncearc? s? domine?” ?ntreb? Mago.

  ?Lumina!” Murmur? Bestla. ?La fel tot ce-i verde umbra ?i r?ul caut? s? distrug?.”

  ?Corect. Astfel… de ?ncerc?m s? ?n?el?m Umbrele ?i s? le facem s? cread? c? P?durea e ?nc? verde ?i ?n putere, vor circula cu ?i mai mare vitez?, stingand astfel focul cu aerul ?i puterea lor. ?ntre timp… Dike, Lodur, Gaea ?i Boor trebuie s? ?nte?easc? pic?turile s? cad?, c?ci… astfel cea?a va cre?te ?i ea sim?ind umezeala.”

  ?Sper doar s? nu ?nec?m p?durea ?nainte de-a stinge focul ?sta,” spuse Gaea ?mbufnat?. Neavand alt? idee mai bun? ?ns? nu-i r?mase decat s? fac? a?a cum le spusese Magul.

  Astfel, sco?and ulciorul ?n miniatur? de la brau, ?ncepu a turna ap? ?n a ei palm? stang? f?cut? c?u?, ap? care p?rea c? izvor??te ?i izvor??te, nefiind sigur de unde-?i lua sursa. A ei decizie ?i f?cu pe Dike ?i Lodur s? zambeasc? ?n sinea lor. Ba chiar Dike murmur? la un moment dat, ?Ap? din Fantana Adev?rului! Cum de nu ne-am gandit mai ?nainte la asta?! Lodur, folose?te-te de puterea lui Bayer ca s? amplifici curgerea apei, c?ci sunetul curgerii va func?iona ca vraj? asupra cerurilor, deschizandu-le.”

  ?Am ?n?eles!” Murmur? Lodur. Dup? care, lovind de trei ori cu partea de jos al lui Alabar p?mantul, aprinse lumina lui Bayer, care se reflect? cu toat? puterea asupra ulciorului Gaeiei. Puterea stelei nu intensific? ?ns? curgerea, ci sunetul apei curgand, o melodie pl?cut? care se auzi cat de curand ?n jur de pan? ?i copacii ?n fl?c?ri ??i ?ntrerupser? pentru cateva clipe vaietul, privind mira?i ?n jur ?i c?utand sursa pl?cerii.

  Cat se ?ntampl? asta, Lodur lu? fluierul de la braul Gaeiei ?i ?ncepu s? cante. Melodie care intensific? ?ntr-un final curgerea apei din ?nalturi. Ap? de sus care curse ?uvoaie ?n cele din urm? dup? ce Boor, care ?n?elese ?iretlicul unchiului s?u Ahi, lovi cu biciul s?u Cattai ?n stanga ?i-ndreapta, de parc? ar fi f?cut loc ploilor printre norii lui Maranam.

  ?ntre timp, Anaya, folosind puterea apelor ?i-a Titanilor, ?ncepu a ?opti cuvinte ne?n?elese. Cuvinte rostite cat de curand ?i de Vintai. Ceva ce le uimi enorm pe Besta ?i Samaya, care schimbar? priviri, c?ci nu crezuser? nicicand c? Vintai ?tia vrajele Magilor. Ce nu ?tiau ele ?ns? era c? vraja Anayei nu era inventat? de Magi sau de cei cu puteri ?ntunecate, ci de vechile vanturi. De altfel ?nv??ase ea acea vraj? anume de la Kkā??u, demult, pe cand ?l vizitase ?n regatul s?u pentru prima oar?. Atunci ?l auzise ea bolmojind ceva. ?i, ne?n?elegand ce-i, ?l ?ntreb? despre asta, iar Kkā??u ?i r?spunse simplu, ?Vraja umbrelor!”

  ?Ce-i asta?” ?l ?ntrebase atunci Anaya.

  ?Nimic d?un?tor lumii de altfel. Doar… folosind-o, ?nte?esc cea?a ?i-o fac mai deas? atunci cand e nevoie. ?n special cand ?n jur sunt ape.”

  ?Asta e de la sine ?n?eles. Problema e c? nu ?n?eleg pentru ce ai nevoie de ea.”

  ?Pentru ca p?mantul s? nu sufere din cauza dogorii hainelor mele, b?tran? vulpe. De asta ?i folosesc Vraja Umbrelor. Astfel ap?r p?mantul, ierbile ?i micile vie?uitoare pe deasupra c?rora eu ?i mon?trii mei trecem ?n drumul nostru prin lume.” O vraj? care i se p?ru ideal? Anayei ?n acele clipe ?i de care ??i aminti datorit? cuvintelor lui Ahi. O vraj? care se intensific? ?i mai mult datorit? puterii Samayei ?i-a Bestlei, care crear? oglinzi ?i reflec?ii ?n jur, f?cand umbrele, fumul ?i cea?a s? ?nconjoare p?durea cu a?a repeziciune c? ame?eai privindu-le. Totu?i ceva folositor, c?ci fl?c?rile se stinser? tot mai mult ?i mai mult, f?cand p?durea s? geam? u?or, sc?ldat? doar de cenu?? ?i umbre…